Omagiu lui Mihai Eminescu (poezii bilingve)

Omagiu lui Mihai Eminescu (poezii bilingve)
Autor: George Roca (Sydney, Australia)

EMINESCU

Într-o dimineaţă,
Dumnezeu
s-a sculat vesel şi binedispus!
A închis vântul în cămară,
a alungat norii,
a scos din priză fulgerele,
a oprit cutremurele şi valurile
şi a stins focul sub cazanele vulcanilor!
În ziua aceea nu se făceau războinici,
nici terorişti, nici mercenari…

Dumnezeu avea nevoie de
linişte şi pace!
Venise vremea să împartă
meseriile la români!

Pe Brâncuşi l-a făcut pietrar,
pe Grigorescu, zugrav,
pe Enescu, muzicant,
pe Vlaicu, zburător,
pe Ţiriac, jucător de tenis,
pe Hagi, fotbalist…

N-a uitat-o nici pe doamna Aslan,
nici pe domnişoara Comăneci…
N-a uitat pe nimeni!
A tot lucrat pân’ la sfârşitul zilei,
ca să-i mulţumească pe toţi!

Spre seară,
la lumina luceferilor,
pentru a-şi desăvârşi lucrarea,
a creat poetul,
pe Eminescu!

EMINESCU

One morning,
God woke up in a good mood and full of joy!
He locked up the wind and tempest in the cellar,
shooed away the clouds,
Switched off the power for the thunder and lightnings
stopped the earthquakes and the waves
and extinguished the cauldrons
underneath the volcaones!
That was not the day
for creating false prophets,
neither terrorists, nor mercenaries…

God had a need for
some serenity and peace!
The time had come to assign
vocations to the Romanians!

And, therefore,
Brâncuși became a stonemason,
Grigorescu – a painter,
Enescu – a musician,
Vlaicu – a high flyer,
Țiriac – a tennis player,
Hagi – a footballer…

God didn’t even forget Mrs. Ana Aslan
nor about Miss. Nadia Comăneci…
No one was forgotten!
He kept working until the end of the day
in order to please everyone!
At dusk,
Under the starlight,
To round out his work,
God created the poet,
Eminescu.

EVADAREA

Mi-a ieşit în cale copilăria
dar a trecut pe lângă mine
de parcă nu aş fi avut-o niciodată.
Mulţi oameni m-au ocolit
fără să îmi dea bună ziua.
M-am refugiat la rude,
dar mi-au întors spatele.
Am cerut ajutor prietenilor,
dar s-au făcut că nu mă cunosc.
Am încercat să mă apropii de tine,
dar ai fugit,
lăsându-mă şi mai însingurat.

Când m-am întâlnit cu poezia
Aceasta mi-a deschis larg braţele
Şi m-a mângâiat pe creştet!

THE ESCAPE

My childhood crossed my path
but it walked past me
as if I had never had it.
Many people avoided me
without even saying hello.
I sought refuge at relatives
but they turned their backs on me.
I sought the help of friends
but they pretended not to know me.
I tried to get closer to you
but you ran away,
leaving me lonely than before.

When I encountered Poetry,
She opened her arms widely
And caressed my forehead!

POEMUL

Poemul este
ca o soţie infidelă
care soseşte acasă
abia după ce
te-ai băgat în pat
şi ai adormit.

Sunt unii
care nu se întâlnesc
cu poemul
niciodată în viaţa!

Alţii au parte de el
foarte rar…
şi…
culmea nenorocului,
atunci
când nu au la îndemână
creion şi hârtie!

THE POEM

The poem is
like an unfaithful wife
who arrives home
only after you
got into bed
and fell asleep.

There are many who
never encounter
the poem
in their lives!

Others meet it
very rarely…
and…
at the height of misfortune,
only then
when they don’t have handy
a pencil and paper!

INSULA FERICIRII

Încercăm cu toţii să supravieţuim
în secolul acesta al turbulenţei
creându-ne în imaginaţie mici insule
unde evadăm atunci când
nu mai putem face faţă
uraganelor şi cutremurelor
care ne înconjoară.
Acolo,
pe insula noastră
jucăm şotron
chiar dacă nu ne mai ţin balamalele,
gângurim ca bebeluşii,
ne aşezăm pe tronul regelui
fără să ne fie frică de pedepse,
sărutăm şi ne iubim
cu toate vedetele intangibile
ale lumii moderne.
Acolo,
pe insula fericirii noastre
este veşnic primăvară.
Acolo
suntem mereu tineri
şi sănătoşi
şi veseli
şi… buni!
Câteodată,
când pe insula fericirii
ne simţim singuri,
invităm desigur,
prieteni dragi
să ne însoţească
şi să împărtăşească
bucuriile noastre.

Şi astfel,
se produce o simbioză miraculoasă
care vindecă sufletul
de toate relele pãmântului
făcându-te să gândeşti curat
atunci când te reîntorci la realitate.

THE ISLE OF HAPPINESS

We all try to survive
this century of turbulence
creating in our imaginations small islands
where we escape
when we cannot cope
with the hurricanes and earthquakes
which surround us.
There,
on our island
we play hopscotch
even if our hinges are rusty,
we coo like babies,
we sit ourselves on the king’s throne
without fear of punishment,
we kiss and we love
with all the intangible stars
of the modern world.
There,
on our imaginary island
it’s forever spring.
There,
We too are eternally young
and healthy
and joyful
and good!
Sometimes,
when on our imaginary island
we feel lonely,
we invite, of course,
dear friends
to join us
and to share in
our happiness.

And so,
a miraculous symbiosis is created
which heals the soul
of all the Earth’s badness…
making you think positively
when you return to reality!

DE UNDE ÎNCEPE LUMEA

Astăzi, lumea începe la tine
şi se termină la mine!
Democratic ar fi ca mâine
lumea să înceapă la mine
şi să se termine la tine.

Pentru tine,
lumea poate începe din America,
sau din Insula Pitcairn,
sau din Sikim, Nauru, Botswana,
sau chiar de pe Chomolugma…

Pentru mine,
lumea începe din România
şi se termină în Australia.
Punct!

Pentru unii,
lumea începe de la ei
şi se termină tot acolo!
Ei şi restul lumii!

Pentru alţii,
fără coloană vertebrală,
lumea începe de la 30 de arginţi
şi se temină la trădare.
Lumea,
poate să înceapă pe Pământ
şi să se termine
la capătul Universului.

Pentru mulţi dintre noi,
lumea începe din clipa
în care ne cuplăm
la Internet…

WHERE THE WORLD BEGINS

Today,
The world begins from you
and ends at me!
It would be democratic that tomorrow
the world begin from me and end at you.

For you,
the world can begin in America,
or on Pitcairn Island,
or in Sikkim, Nauru, Botswana
or even on Chomolugma…

For me,
the world begins in Romania
and ends in Australia. Period!

For some,
the world begins at them
and also ends there.
Them… and the rest of the world!

For others,
spineless,
the world begins at 30 silver coins
and ends at betrayal.

The world
can begin from Earth
and finish
at the end of the Universe.

For many of us,
the world begins from the moment
in which we connect
to the Internet…

CĂPRIOARA NEBUNĂ

Culcat,
stau cu ochii închişi
şi visez la poiana mea cu flori.
E atâta linişte şi armonie!
Şi totuşi căprioara nebună
nu vrea să-mi dea pace
încercând din nou
să mă mângâie cu copita
pe albul ochilor mei obosiţi
de atâta privit
spre spaţiul virtual.

THE CRAZY DEER

Lying,
I rest with my eyes closed
and dream of my flowered glade.
So much peace and harmony!
But yet… the crazy deer
doesn’t leave me alone
trying once again
to stroke me with her hoof
on the white of my eyes tired
from so much staring
at my computer screen.
——————–
(George Roca, 15 ianuarie 2024, Sydney, Australia)

Foto. George Roca