Compozitorul de origine armeană, Carol Miculi, culegea folclor românesc de la huţulii din Carpații Bucovinei

Compozitorul de origine armeană, Carol Miculi, culegea folclor românesc de la huţulii din Carpații Bucovinei

Autor: Maria Toacă (Cernăuţi, Nordul Bucovinei, Ucraina)

Nu numai că e anul Ciprian Porumbescu, ci pentru că e foarte important ca argument al originii românești a meleagului nostru, amintesc acest detaliu din biografia vestitului muzician Carol Miculi, de la nașterea căruia se împlinesc 202 ani. Compozitorul poposea deseori la Șipotele Sucevei (astăzi localitatea Șipot din Putila, regiunea Cernăuți), unde își avea parohia preotul Iraclie Porumbescu. De fiecare dată lua și pianul după el, căci în casa prietenului său creștea un copil-minune, viitorul compozitor al primei operete românești și celei mai răscolitoare Balade, Ciprian Porumbescu.

Notele muzicale și primele acorduri la pian Ciprian Porumbescu le-a învățat de la Carol Miculi, care, la rândul său a fost elevul marelui Chopin. Pe lângă dragul de Ciprian și plăcerea de a sta la taifas cu talentatul povestitor, părintele Iraclie, compozitorul era mânat spre aceste locuri și de pasiunea sa pentru folclorul românesc. Așa cum se întâmplă cu toți oamenii valoroși, de mare talent, Carol Miculi este revendicat de câteva etinii din Bucovina (români, polonezi, ucraineni), creația sa lăsându-și amprenta în culturile acestora. Totuși, dacă judecăm după contribuția-i la formarea lui Ciprian Porumbescu și tezaurizarea folclorului românesc, putem spune că cea mai mare parte a sufletului său a aparținut neamului nostru.

Întâlnirile sale cu Iraclie Porumbescu la Sipote ne atrag atenţia asupra unui fapt foarte important, care ne duce cu gândul la originea românească a rutenilor/huţulilor din Bucovina. Acest subiect este abordat şi de Mihai Eminescu în publicistica sa (a se vedea „Românii şi celelalte etnii din Bucovina”). Aşadar, cu toate că localitatea Şipote, unde a fost trimis preotul Iraclie Porumbescu imediat după hirotonire, era conform scriselor sale una dintre cele „surghiunite din lume”, şi cea mai răsfirată comună din munţii Bucovinei, ea a rămas în istoria Bucovinei datorită vizitelor compozitorului Miculi și parohului, care a slujit cu bucurie enoriaşilor de acolo.

Putem presupune că Miculi a descoperit şi a stimulat acea scânteie divină ce lumina în sufletul copilului Ciprian, aprinzându-i focul dragostei pentru muzică.

Carol Miculi este cunoscut şi ca realizatorul primelor culegeri de folclor muzical. El a publicat 48 de piese româneşti pentru pian, din care 16 sunt din Bucovina. De asemenea, lui îi aparţine melodia la versurile lui Alecsandri „Dulce Bucovină”, precum şi o variantă la „Hora Unirii”, el a publicat prima variantă a doinei româneşti „Mândră floare-i norocul”. În patru caiete ale compozitorului, cu 12 arii naţionale româneşti, majoritatea sunt cele culese şi transcrise pentru pian la Şipote, printre ele melodii care au legătură cu subiecte din proza lui Iraclie Porumbescu, inspirate din tezaurul folcloric al localnicilor.

Foto. Maria Toacă