Noutatea Simpozionului „Mihai Eminescu” de la New York

Noutatea Simpozionului „Mihai Eminescu” de la New York

Autor: prof.univ.dr. Anca Sîrghie (Sibiu)

În acest  început de an încă amenințat de pandemia mondială, comunitatea românilor din New York a găzduit în 16 ianuarie 2022, în cadrul Zilei Culturii Române, Simpozionul „Mihai Eminescu”, eveniment ajuns în mod cu totul onorant la ediția a XXIX-a. Ca și în anii precedenți, manifestarea este patronată de Academia Oamenilor de Ştiință din România, Filiala USA, de Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, de Mitropolia Ortodoxă Română a celor două Americi și, local, de Institutul  Român de Teologie și Spiritualitate Ortodoxă, New York. Î.P. S. Dr. Nicolae Condrea, Mitropolitul celor două Americi, a trimis un frumos mesaj de salut, pe care organizatorul principal al evenimentului, prof. univ. Th. Damian, l-a citit în debutul Simpozionului. Ne-am bucurat să admirăm Ordinul „Sf. Ioan Iacob de la Neamț, Noul Hozevit” pe care profesorul Damian l-a primit recent de la P.F. Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române la împlinirea vârstei de 70 de ani, drept care ne alăturăm și noi cu urarea de sănătate și putere de muncă.

Solista Lia Lungu a interpretat cu înaltă simțire melodia Rugăciune pe versurile lui Mihai Eminescu. Întreaga asistență a cântat imnul academic Gaudeamus igitur și Imnul lui Ștefan Vodă, care au creat atmosfera propice desfășurării evenimentului. Simpozionul newyorkez a fost inspirat de aniversarea în zilele de 15-16 august 2021 la Mânăstirea Putna a 150 de ani de la Prima Serbare a Românilor de Pretutindeni și de la Primul Congres al Studenților Români de Pretutindeni . unde şi Theodor Damian a fost prezent alături de o delegaţie a tinerilor români din Mitropolia celor două Americi. Evenimentul fusese organizat în 15-16 august 1871 de studenții Societății „România Jună”, în frunte cu Mihai Eminescu și Ioan Slavici. Așa cum prietenii noștri newyorkezi nu au conceput să lipsească din Alba Iulia la 1 Decembrie 2018, când s-a împlinit centenarul Marii Uniri, nici la Putna sărbătoarea dedicată românilor de pretutindeni și mai ales a lui Eminescu nu se putea desfășura fără ei. La Putna li s-au oferit albume cu artă mănăstirească și alte cărți, prezentate participanților la Simpozionul  de la New York.

În istoria deja considerabilă a acestui eveniment românesc academic, un element de noutate a fost formula combinată, cea a asistenței unor participanți din diferite colțuri ale românității pe zoom, alături de cei aflați chiar la fața locului. Pentru că s-a folosit un webinar, uzual în viața academică, am resimțit lipsa galeriei participanților și a unui chat activ, cu care ne-am obișnuit în ultimii doi ani de reuniuni literare prin zoom. Dar nu ne îndoim că la alte tipuri de evenimente cum ar fi reuniunile literare, cu lansări de carte și conferințe, se va recurge și la alte formule tehnice.

O a doua noutate la această a XXIX-a ediție a constituit-o locul ales pentru manifestarea academică. Amintirile mele coboară până la anul 2006, când am fost pentru prima dată invitată și am participat la acest Simpozion „Mihai Eminescu” de la  New York. Pe rând, evenimentul a fost găzduit la Universitatea Harvard în ianuarie 2007, apoi, mai multe ediții, de Consulatul General al României la New York, arar de ICR din metropolă și chiar la diferite restaurante românești. Surpriza emoționantă a fost să constat că de data aceasta Simpozionul se desfășura în spațiul sacru al Bisericii „Sf. Petru și Pavel” din Astoria New York, acolo unde totdeauna (insist cu precizarea că este fără excepție) se oficia cu intensă trăire slujba de parastas pentru Mihai, geniul poetic  absolut al culturii noastre naționale. Am recunoscut că ambianța sfântului lăcaș dădea evenimentului o anumită înălțime, așa că am găsit cu totul binecuvântată această alegere.

Doamna Oana Leonte din California, prezentă pe zoom la eveniment, a menționat că în anul UNESCO – 2000, Eminescu a fost sărbătorit la Casa Română din Hayward, de lângă San Francisco. Spectacolul Trecut-au anii, susținut de actorul Ion Caramitru a fost organizat la o Catedrală Catolică. Actorul chiar ținuse să afirme că „este pentru prima dată când Eminescu se recită într-o Biserică”. Eu nu sunt convinsă că este chiar așa, dar cert este faptul că în acel an de consacrare UNESCO, pe „poetul nepereche” al românilor actorul l-a purtat pe diferite continente. Iată că în ianuarie 2022, Simpozionul Eminescu își făcea loc într-un lăcaș ortodox, adică în biserica credinței poetului și a familiei sale.

Moderatoarea evenimentului, prof. Nicole Smith, a anunțat tema  generală a Simpozionului: Eminescu şi unitatea spirituală a tuturor românilor în lumina aniversării a 150 de ani de la Prima Serbare a Românilor de Pretutindeni – Putna – 1871.

Cinstea de a deschide Simpozionul a fost rezervată universitarei și scriitoarei de la Sibiu, respectiv mie. Tema pe care am cercetat-o s-a intitulat Dramaticul destin publicistic al transilvăneanului Nicolae Cristea şi al moldoveanului Mihai Eminescu, un text cu totul inedit, susținut de 21 note bibliografice, în care ideile au fost augmentate prin citări edificatoare din publicistica celor doi ziariști. Pe Nicolae Cristea și pe Mihai Eminescu i-a apropiat temeritatea atitudinii politice demne, simțirea responsabil-patriotică și martiriul lor profesional. Destinul a făcut ca în exact același an, 1883, ei să fie expulzați de pe scena ziaristicii românești, chiar dacă Eminescu a mai fost invitat să colaboreze la „Fântâna Blanduziei”, și Nicolae Cristea s-a numărat printre ctitorii noului ziar sibian „Tribuna”, pe care l-a vegheat cu experiența sa de jurnalist până la moarte.

Marian Nencescu, critic şi istoric literar, cercetător asociat la Institutul de Filosofie „C. Rădulescu-Motru” al Academiei Române, Bucuresti, a dezvoltat tema Enciclopedismul eminescian. Bazat pe o cultură variată, care s-a acumulat în fiecare etapă a creșterii sale intelectuale, poetul – filosof a așezat în caietele sale manuscris dovada enciclopedismului său, evident și în poezia lui originală.

Comunicarea lui Ştefan Stoenescu, eseist, comparatist şi traducător de la  Ithaca, New York, intitulată Simboluri şi ecouri ale unor compoziţii poetice eminesciene ce au determinat constituirea unităţii spirituale româneşti urmează să fie fructificată în paginile revistei „Lumină lină”.

Criticul literar M. N. Rusu, redactor-şef al revistei „Lumină Lină”, New York, a ilustrat ideea comunicării intitulate Eminescu şi unitatea  militară a poporului român, cu numele unor făuritori ai armatei moderne, de care poetul s-a simțit legat.

Domnul Dr. Doru Tsaganea, profesor de matematică la Metropolitan College of New York, a susținut în stilul său aplicat și captivant tema Congresul studenţilor români de la Mănăstirea Putna din perspectiva situaţiei politice europene din anii 1870-1871. Obiectivele formulate cu mare rafinament politic de Eminescu în articolele sale Să facem un Congres și Echilibru au stat la baza evenimentului studențesc de acum 150 de ani, când Putna făcea parte din Imperiul austro-ungar, unde era acceptată o sărbătoare religioasă, dar nu una cu subtext național, cum era în fapt aceea.

Doamna Valentina Ciaprazi, scriitoare, profesoară de limbă şi literatură franceză la LaGuardia College, New York, a tratat tema Spiritualitatea eminesciană, reflecţie a autenticei spiritualităţi româneşti. Dar gândurile conferențiarei s-au îndreptat spre țară și spre tinerele talente din Moldova zilelor noastre. Evoluția lor profesoara plecată de la Botosani o urmărește nu numai cu interes, ci și cu îngrijorare față de direcția greșită pe care au luat-o adepții esteticii urâtului. Într-o lume tristă în care statuile sunt dărâmate, artiștii sunt blamați, simțim cu durere că însăși cultura este disprețuită. Eminescu este actual și în prezent. El întruchipează pentru noi însăși România Mare. De tânăr, el s-a dovedit a fi responsabil, iar ca poet nu s-a sfiit să certe românii pentru greșelile lor, dar a făcut-o ca un părinte. El s-a identificat cu Decebal și cu Traian, întrucât pentru el România Mare exista cu mult înainte ca ea să fie înfăptuită. Activitatea sa de politică naționalistă a fost înăbușită, pornind cu primul dosar de interdicție din iunie 1883. Nici posteritatea nu a fost  mai dreaptă, pentru că i-a contestat versurile de înaltă ținută națională și i s-au căutat accente xenofobe, cum se insinuează, de altfel, în diferite literaturi ale lumii.

În încheierea sesiunii, pr. Theodor Damian, scriitor, profesor emeritus la Metropolitan College of New York, preşedinte al Filialei americane a Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România şi al Institutului Român de Teologie şi Spiritualitate Ortodoxă, New York, a dezvoltat tema Eminescu, diaspora română şi Ţara mamă. Ideea-axă a constituit-o adevărul că, oriunde s-a aflat Eminescu, la Cernăuți sau la Blaj, la Viena ori la Berlin, simțirea patriotică l-a însoțit permanent. Dar, atunci ca și în prezent dragostea de țară era socotită de unii periculoasă. Eminescu și-a manifestat grija față de patria-mamă atât ca poet, cât și ca ziarist. El a organizat prima sărbătorire a românilor de pretutindeni în Imperiul Austro-Ungar la Mânăstirea Putna. Tinerii erau chemați să-și asume apărarea identității naționale. La Putna s-a produs un nou Deșteaptă-te române, căci acolo au fost chemați tineri din toate teritoriile locuite de urmașii dacilor. Însăși mânăstirea aleasă, ca ctitorie a lui Ștefan cel Mare, era un simbol unificator. Ciprian Porumbescu cânta la Putna întregii Dacii. Serbarea de atunci era religioasă și națională, totodată. Recursul la istorie este un act de pietate. Eminescu aprecia că, dacă în trecut ni s-a impus o istorie, viitorul trebuie să ni-l făurim noi.

Simpozionul s-a încheiat sub semnul unei continuități tradiționale. Profesorul Damian a anunțat că exact peste o săptămână se va desfășura  la New York un eveniment similar, respectiv un simpozion dedicat Unirii Principatelor Române, manifestare științifică ajunsă, de asemenea, la ediția a XXIX-a.

Întreaga desfășurare a acestui Simpozion newyorkez a pus în dialog țara cu conaționalii ei de peste Atlantic, dovedind că la început de secol al XXI-lea românismul autentic poate să înflorească pe oricare meridian al lumii.

Foto. Anca Sîrghie