Dacă politichie nu e nimic nu e… cu Tudor Petruţ

Dacă politichie nu e nimic nu e… cu Tudor Petruţ

Şi am scris povestea aşa…

Autor: Tudor Petruţ (California)

În anul de graţie 1994 preşedintele de atunci Bill Clinton îl nominaliza, şi Senatul american îl confirma cu majoritate de voturi pe Stephen Gerald Breyer ca judecător în Curtea Supremă de Justiţie a Statelor Unite ale Americii. Nu am sărbătorit la vremea respectivă pentru că nu aveam amănunte, dar astăzi declarăm cu mândrie patriotică simplul fapt că domnul Breyer este la origine evreu român, singurul (şi probabil ultimul) sânge românesc într-o poziţie importantă în statul federal american!

Străbunicul lui Stephen a imigrat din România şi s-a stabilit în zona Cleveland, Ohio. O distinsă familie de viţă românească a produs generaţii de intelectuali, culminând cu actualul jurist şi membru al celei mai celebre curţi supreme de justiţie din lume. E drept că Breyer a fost întotdeuna un liberal american şi a susţinut în general stânga politică. Dar a şi demonstrat de-a lungul carierei maleabilitate juridică bazată pe bogata sa experienţă. Cu toate acestea Breyer este considerat un stâlp juridic al Partidului Democrat. Un vot solid şi constant pentru cauzele nobile ale emancipării cvasi-socialiste a Americii moderne sub îndrumarea luminată a partidului.

Foto. Stephen Gerald Breyer

Ajuns la venerabila vârstă de 82 de anişori, Breyer a intrat în colimatorul activiştilor de partid care încearcă să-şi impună amprenta ideologică asupra rarefiatei stângi politice americane. Un cor de politruci susţin că e timpul ca judecătorul să se pensioneze. Nu pentru că nu-l mai duce intelectul şi uită de la mănă până la gură legi şi regulamente. Ci pentru că e momentul pentru a fi înlocuit, preferabil de către o femeie afro-americană. Nu cu un jurist de talie naţională, un judecător marcant sau un profesor de drept cu tomuri publicate. În mod necesar cu o femeie. Neapărat non-albă.

Conspiraţia anti-românească nu e e chiar nouă. Încă din vremea vedetei prezidenţiale Barak Obama au fost presiuni ca românul nostru de suflet şi simţire să fie epurat. Cu eterna forţă şi mândrie românească, moştenite din bătrâni, judecătorul a manevrat abil apele politice şi a refuzat să se pensioneze. Sentimentul anti-românesc al stângii americane nu s-a atenuat. Impulsul anti-semitic şi rasist al activiştilor socialişti au pus din nou presiune pe sărmanul român.

În numele comunităţilor româneşti care oricum nu au ştiut că Stephen Breyer este de origine română cerem ca autorităţile româneşti să infiereze imediat eforturile de denigrare a românismului. În  numele echităţii şi justiţiei sociale nu putem tolera ca un mare jurist să fie forţat la pensionare numai pentru că este de origine română. Noi ne apărăm „sărăcia şi nevoile şi neamul” indiferent cine şi ce şi de ce este la putere oriunde!

Dacă nu ar fi fost o satiră, acest comentariu este bazat pe un calapod din ce în ce mai comun în presa americană. Unde orice poate fi interpretat cu o labilă dar emoţională încărcătură rasistă, xenofobă, misogină, în funcţie de direcţia ideologică. Transformând opiniile în instrumente de propagandă. Adevărul este că sunt voci în Partidul Democrat american ale aşa-numiţilor progresişti care cer vehement pensionarea judecătorului. Pentru a aduce în Curtea Supremă preferabil o femeie afro-americană. Articole pro şi contra acestei presiuni apar mereu până şi în presa de stânga. Stephen Breyer, jurist de origine română, este sub lupa socialiştilor. Din păcate este un fapt declarat. Şi uşor de întors din condei, pentru că am scris povestea aşa…

Foto. Tudor Petruţ