March 17, 2024

Curentul International

Curentul International Magazine

Elevi şi profesori, actori și film la “Gheorghe Lazăr”

5 min read

Elevi şi profesori, actori și film la “Gheorghe Lazăr”

 

Autor: Marinela Rusu

 

În acest an școlar, la Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” din Sibiu, au fost reluate spectacolele-lectură oferite de actorii Teatrului Naţional „Radu Stanca” din localitate. Scopul declarat al acestui proiect pus în scenă de oameni de cultură ai oraşului nostru, precum prof. univ. Anca Sîrghie și actrițele Rodica Mărgărit, Lerida Buchholzer, Geraldina Basarab și Dana Lăzărescu, este de a facilita întâlnirea liceenilor cu operele autorilor români și cu universul artelor spectacolului într-un mod inedit și incitant.

Programul din acest an aduce ceva nou. Introducerea auditoriului în lumea lui Homo lector începe cu o expoziție de carte, realizată de responsabilul Centrului de Documentare și Informare – Marinela Rusu, de și despre Radu Stanca: critica și operele scrise de autor, existente în colecțiile Centrului de Documentare și Informare al Colegiului, dar și titluri noi cu date biografice inedite, apărute sub semnătura unor cunoscuți exegeţi. Este vorba despre Radu Stanca – Dăltuiri, ediție editată la Academia Română. Fundația Națională pentru Știință și Artă, 2012 și Radu Stanca. Profil spiritual, în două volume, apărute în anul 2015 la aceeaşi editură, sub semnătura profesorilor Anca Sîrghie și   Marin Diaconu, acestea din urmă fiind prefaţate de acad. Eugen Simion. În luna martie 2016, Anca Sîrghie a lansat o nouă carte, Radu Stanca. Evocări şi interpretări în evantai, Editura Technomedia, comemorând astfel pe autorul celor mai frumoase balade scrise vreodată la Sibiu.

IMG_1321

Foto.Prelegerea ţinută de prof. Anca Sîrghie despre autorul care ar fi împlinit 96 de ani…

Ca un preambul al recitalului care a urmat la Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” în zi de martie, am fost introduși prin expozeul Ancăi Sîrghie în atmosfera anilor postbelici, am putut vedea diferitele fațete ale OMULUI Radu Stanca, autorul de poezie, omul de teatru, artistul captivat de muzica clasică sau îndrăgostitul de vechiul burg – Sibiu. Am aflat că Radu Stanca a publicat Legenda peștilor la vârsta de 12 ani și că scrierile sale axate pe tema iubirii, a vieții și a morții cu trimiteri la mitologia greacă, scenele alegorice ori baladele romantice (Arhimede şi soldatul, Bufallo Bill, Un prinţ valah la porţile cetăţii, Lamentaţia Janei d-Arc, Fata cu vioara, Baladă studenţească, Nocturnă etc.) nu se încadrau în direcțiile trasate de ideologia comunistă a literaturii proletcultiste. Drept consecință, nici măcar una dintre piesele de teatru scrise de el (dintre cele 15 titluri, voi menţiona doar Hora domniţelor, Ostatecul, Oedip salvat, Secera de aur ) nu a putut fi pusă în scenă antum.

Cărțile prezentate în cadrul activității de către Anca Sîrghie oferă profesorilor și elevilor lăzărişti informații consistente privind viața personală, opera și cariera teatrală a lui Radu Stanca, dar, în același timp, ilustrează viața culturală efervescentă din Sibiul postbelic și oferă date inedite despre muzicieni, actori, scriitori de marcă ai vremii. Menționăm aici doar câteva nume care apar la capitolul Evocări în cartea recent apărută, Radu Stanca. Profil spiritual: actorii Ion Besoiu, Adela Mărculescu, Paul Mocanu, Theodor Portărescu, Geraldina Basarab, Mihai Bica, Dana Lăzărescu, Mihai Coman, Gabriela Neagu, profesoarele Elena Gherman, Anca Sîrghie, Rodica Botta, medicul Gheorghe Telea. Asemenea evocări, care au luat forma unor interviuri şi dialoguri sau pe aceea a mărturisirilor directe, au fost completate cu noi autori, devenind capitolul pivot al recentei apariţii la Sibiu a volumului Radu Stanca. Evocări şi interpretări în evantai, carte în care Anca Sîrghie propune lectura unor cercetări mai speciale realizate pentru a completa exegeza scriitorului.

Un alt autor promovat în cadrul acestei întâlniri lăzăriste este Lucian Blaga, personalitate remarcabilă care a dat numele universității sibiene. Vorbim aici despre cartea Lucian Blaga și ultima lui muză apărută anul trecut sub semnătura doamnei prof. Anca Sîrghie și despre filmul documentar Amintiri despre Lucian Blaga, care cuprinde un interviu-document cu Elena Daniello realizat de profesoara sibiană în anii 1998-2000 la Cluj. Filmul proiectat a impresionat întreaga asistenţă.

Recitalul din poezia lui Radu Stanca oferit de actrițele sibiene ne-a atras, ne-a captivat și ne-a trezit interesul pentru opera scriitorului. Amintim aici câteva titluri: Exercițiu în aer liber – pornind de la experiența trăită de autor în perioada imediat următoare celui de al Doilea Război Mondial; Testament – versuri emoționante prin care tatăl, la sfârșit de drum, îi cere fiului său, Barbu, să-i reaprindă steaua și să-l aducă în amintirea noastră, Despărțire – poezie ale cărei versuri au fost puse pe note de compozitorul Marian Nistor și cântate de inegalabila Mirabela Dauer; Corydon – versuri care ne-au amintit de magistrala interpretare a lui de Florian Pitiș, “Prințul penumbrelor”, vocea ale cărei inflexiuni inconfundabile ne încântă încă sufletul. Surpriza momentului de recital au constituit-o mărturisirile făcute de actriţe, care şi-au amintit momentele de viaţă în care l-au întâlnit pe Radu Stanca sau au fost marcate de opera lui. Actriţa Lerida Buchholzer, ca liceană la acest colegiu sibian, a citit în bibliotecă câteva piese de Radu Stanca, într-o ediţie tocmai atunci apărută, lectură care i-a îndreptat paşii spre teatru. Dana Lăzărescu l-a văzut la 7 ani în Rm. Vâlcea pe Radu Stanca, regizorul care i-a admirat ochii frumoşi. Destinul a făcut ca atunci când era tânără actriţă, ea să joace în 1975 la Teatrul de Stat din Sibiu rolul Dragomarei în piesa cu acelaşi titlu a lui Radu Stanca şi îndrăgostindu-se de partenerul ei de scenă să se căsătorească…

Încheiem această scurtă prezentare a evenimentului cultural desfăşurat în 11 martie 2016 la Colegiul Naţional “Gh. Lazăr” din Sibiu, cu viziunea autorului despre orașul care l-a inspirat şi i-a călăuzit pașii timp de două decenii: “Sibiul a fost nu numai colaboratorul intim al tuturor încercărilor noastre literare din acest răstimp, ci şi auxiliarul cel mai de preţ al unei studenţii literare… Cosmopolitismul lui atent, discreția lui grațioasă, impertubabila-i comuniune cu trecutul s-au scurs, toate, ca o leneșă muzică de cameră, din sipetul lui întredeschis, în inimile noastre, ce-o vor păstra.”

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Copyright © All rights reserved. | Newsphere by AF themes.