NIG de vorbă cu Domnul Cristinel Petrescu, șeful Secției Consulare a Ambasadei României la Washington

Diferenţă majoră a fost “one man show”, adică nu am beneficiat de asistența colegelor mele de la ambasadă, cu care împart în mod normal sarcinile în cursul zilelor obişnuite la Washington. Oricum însă, ele mă ajută în finalizarea procedurilor începute în Florida, nu toate acestea fiind posibil a fi soluţionate integral, pe loc, pe parcursul consulatului itinerant. De aceea, serviciile oferite de noi sunt tot “în echipa”, chiar dacă am fost numai eu prezent în Florida.

Întotdeauna ne ghidăm după nevoile comunităţii române, acesta fiind şi motivul pentru care am organizat consulatul itinerant. De aceea, dorinţa noastră a fost să putem soluţiona cât mai multe cereri, chiar dacă timpul alocat tuturor persoanelor programate a fost sensibil peste normalul unei zile de lucru. N-am avut probleme cu şederea prelungită şi organizatorii au avut grijă să nu-mi lipsească nimic, iar eu m-am simţit în regulă şi cu “fast food”-ul local, al cărui gust chiar îl apreciez.

Nu, problematica este aceeaşi pentru românii din multe colţuri ale SUA, doar circumstanţele pot să nu fie întotdeauna identice. Însă elementul de noutate în deplasările consulului în teritoriu, faţă de alte evenimente de acest fel petrecute cu ceva timp în urmă, îl constituie posibilitatea încheierii pe loc a unor proceduri care necesită un complex de aparatura specifică, cum ar fi cererile de paşapoarte sau titluri de călătorie.

Mă aşteptăm şi eu la cele două situaţii descrise. Şi eu aş dori să-i ajut pe toţi să obţină ceea ce vor, însă legea nu admite abateri de la prevederile ei, iar noi toţi suntem datori să o respectăm, chiar dacă ne aflăm la multe mii de kilometri faţă de România. Am încercat să mă erijez în astfel de situaţii într-un consilier personal, care să le expună cadrul legal în integralitatea lui, privind cazul fiecăruia în parte, pentru a şti să-şi găsească “portiţă” legală de ieşire din situaţia lui. Optarea pentru o soluţie sau alta este însă strict de natură personală şi îl priveşte pe fiecare în parte.

Sunt români care nu au un statut clar în State şi nu mai au nici un act românesc valabil. Oameni prinşi între risc şi imposibilitate.
Rezolvarea depinde de la caz la caz, sau aceasta este o problemă care este imposibil de rezolvat folosind doar serviciile consulare din SUA?

Este o întrebare pe care mulţi români ar trebui să şi-o pună înainte de a ajunge în situaţii dificile. Întotdeauna acestea sunt generate de ignorarea valabilitaţii actelor româneşti, respectiv cărţii de identitate şi paşaportului. Constat cu părere de rău că această situaţie este endemica în SUA, mai multă atenţie pentru aceste acte fiind acordată de românii din Europa, chiar dacă aceştia sunt mult mai aproape de România şi pot să-şi refacă actele româneşti mult mai uşor.

Legea româna face diferenţa între un român care rezidă în mod legal în ţara de reşedinţa şi unul care se află ilegal pe teritoriul acestei ţări. O diferenţă normală, am putea spune, dacă ne gândim că prevederile legii române nu trebuie să încurajeze încălcarea legii ţării de reşedinţă. De aceea, un român care nu mai are niciun act românesc valabil, dar poate face dovada şederii legale în SUA, poate reintra, treptat, în legalitate, şi cu actele româneşti. În timp ce, fără confirmarea legalităţii şederii sau dovada că s-a încercat măcar intrarea în legalitate (prin apelarea la autorităţile americane competente), singura alternativă rămâne emiterea unui document de călătorie de urgenţă, care să permită reîntoarcerea în România şi rezolvarea tuturor actelor restante acolo.

Evident că fiecare are situaţia lui specifică, dar nu trebuie uitată nici o clipă importanta valabilitaţii actelor româneşti, ele neputând fi înlocuite ca putere doveditoare de acte americane, precum DL-ul (pentru cei care conduc autovehicule) sau ID-ul (pentru cei care nu conduc). Acest lucru a dorit să fie punctat corespunzător şi în informaţia pusă la dispoziţia cetăţenilor romani pe site-ul ambasadei, la secţiunea privind serviciile consulare, subliniind că efortul de reintrare în legalitate este mult mai costisitor în timp şi bani decât a avea grijă ca documentele româneşti să nu expire.

Nu trebuie uitat că Europa este un “organism” dinamic, din care România nu face excepţie. “Teama” de întoarcere nu este justificată. Dacă treceţi în revistă datele statistice referitoare la şomaj, deficit economic, creştere economică şi altele, veţi vedea că România este printre primele ţări din Uniunea Europeană. Tot aşa de adevărat este că decalajul între veniturile medii din România şi ţările din Vestul Europei sau SUA este încă unul mare. De aceea înţeleg de ce unii concetăţeni nu consideră reîntoarcerea în România că o soluţie pentru ei, dar, conform unei afirmaţii anterioare, fiecare este stăpân pe deciziile sale, cu implicaţiile care decurg din acestea…

În alt plan, am întâlnit multe persoane din SUA, oameni de afaceri, care au lansat afaceri în România. Nu am auzit până acum niciun reproş că afacerea începută ar fi intrat în faliment şi asta s-ar fi datorat condiţiilor din România.Deci este un teren prielnic pentru oricine…

Răspunsul meu este clar afirmativ, nu numai din perspectiva persoanelor pe care am avut ocazia să le întâlnesc acum, în cele trei zile, ci din perspectiva tuturor persoanelor din Florida care se adresează Ambasadei pentru servicii consulare.
Cunosc foarte bine faptul că doar o parte din persoanele doritoare au putut fi deservite, dar, aşa cum am indicat de la bun început, consulatul itinerant este doar un mijloc de a veni în întâmpinarea solicitărilor colectivităţilor româneşti, atunci când acele persoane au dificultăţi în a se prezenta pentru servicii consulare al sediul Ambasadei. Nu va înlocui niciodată un consulat de carieră, dar este o etapă către acesta. Pentru cei cu care nu am avut ocazia să mă întâlnesc le transmit că, în funcţie de solicitări şi posibilitatea organizării în cadrul colectivităţii a unei alte acţiuni de acest gen, această primă deplasare a consulului se va reitera, evident, cu acordul conducerii Ambasadei.

Nu sunt necesare alte dovezi decât interesul colectivităţilor locale romane (şi aici mă refer la întregul Stat Florida, ca şi la state învecinate), care să fundamenteze atât la nivelul conducerii Ambasadei, dar, mai ales, la nivelul conducerii Ministerului Afacerilor Externe, necesitatea înfiinţării unui Consulat General de carieră în Florida.

Tocmai am răspuns la întrebarea precedentă. Înfiinţarea unui oficiu consular este întotdeauna legată de mărimea comunităţii române pe care o deserveşte şi de resursele disponibile la nivelul ministerului.

Nu îmi face niciodată plăcere să vorbesc despre mine, cu toate că aş avea destule de spus, atât pe plan personal, cât şi profesional. Prefer însă ca faptele pe care le fac să vorbească în numele meu, fiind izvorâte întotdeauna din dorinţa de a-mi ajuta aproapele.

Transmit tuturor românilor din Florida gândurile mele cele mai bune şi îndemnul pe care îl voi reitera de oricâte ori va fi nevoie: aveţi grijă de valabilitatea actelor româneşti înainte de a deveni o problemă!