JURNALISMUL DE TELEVIZIUNE, ÎNTRE MIT SI REALITATE

Dan BOANTĂ

Asistăm în fiecare zi la degradarea a ceea ce numim jurnalism de televiziune. Şi când spun asta mă refer strict la televiziunile de ştiri. Fie ele şi afiliate la CNN! Mizeria din emisiunile acestora a atins cote maxime. În fiecare zi sunt atacaţi oameni din presă şi nu numai, iar deunăzi am asistat îngroziţi la ceea ce putem numi, linşajul basiştilor. Apelativul de băsist a ajuns un stigmat care aminteşte de vremea comunismului. Stigmat pus chiar de către moderatorii de televiziune.

Este incredibil cum aceştia se pretează să arunce cu invective în colegii de breaslă, la ore de maximă audienţă. Patronii unor astfel de televiziuni, care au o agendă politică ofensivă, sunt dublaţi în studiouri de nişte aşa zişi moderatori, care prelungesc aceasta agendă şi se îngrijesc de prostirea zilnică a cetăţeanului. Marea „calitate” a moderatorilor de televiziune de astăzi este răstălmăcirea lucrurilor, în direct şi la ore de maximă audienţă. Nu există mai mari duşmani ai educaţiei democratice decât aceşti jurnalişti de televizor, cei drept plătiţi regeste de patronii lor să-şi bată joc de dreptul nostru la informare corectă.

Din cauza acestora, nu ne mai uităm la televizor ca să ne informăm ori ca să ne lămurim, ci doar ca să aflăm cine pe cine mai înjura, cine cu care s-a mai bălăcărit şi cel mai grav vedem minciuna la rang de adevăr pe toate aceste posturi tv. Televiziunile de ştiri romaneşti care au fost lansate la vremea lor cu intenţia de a furniza ştiri din oră în oră, au devenit astăzi instrumente de propagandă jurnalistică. Au devenit fără doar şi poate instrumente ale puterii actuale, de demascare a duşmanului şi de mascare a prietenilor.

Moderatorii acestor emisiuni de ştiri, au decăzut atât de mult, urmărind umil agenda politică a patronului, încât au contribuit decisiv la impunerea pe piaţă, la „cote înalte”, unele dintre ele acoperite cu premii mai mult sau mai puţin naţionale, a jurnalistului care nu mai are nimic de-a face cu informaţia jurnalistică. Ei îşi câştigă pâinea din manipularea informării şi producerea dezinformării.

Astăzi, rating fac părtinirea, mistificarea, injuria, minciuna şi lista poate continua. Pe vremuri, ca să fii un bun jurnalist, (Vlad Petreanu mi-a spus odată asta) îţi trebuia talent. În actuala formula, una care premiază jurnalismul neprofesionist şi descurajează jurnalismul de calitate, ca să faci rating e suficient să fii cât mai lipsit de caracter şi de o mitocănie ieşită din comun. Noul profil moral al jurnalistului de instigare are efecte nocive, deoarece se măsoară în respectul din ce în ce mai mic pe care telespectatorul îl are faţă de democraţie, faţă de informaţia curată, faţă de decenţă, faţă de bun-simţ, sau faţă de buna-credinţă. Neamendând aceste derapaje, nu facem decât să câştigăm ura, vizionând seara de seară, emisiunile aşa zişilor „celebri oameni de televiziune”.

Sunt însă şi oameni care au făcut istorie în televiziune. Şi mă refer la cele de ştiri. Nu vreau să dau nume din dorinţa de a nu omite pe cineva. Oameni de la care am învăţat meseria de jurnalist. Oameni cărora le mulţumesc, uneori, în fiecare zi. Oameni care m-au învăţat că trebuie să ai coloana vertebrală. Din păcate în ziua de astăzi, acest privilegiu, nu este remunerat!

Dan BOANTĂ

Jurnalist (AmRoNews)

Chicago, Illinois, SUA

17 ianuarie 2013