March 28, 2024

Curentul International

Curentul International Magazine

La „American Corner” din Tîrgu Mureș, o incitantă manifestare. Migrația ca temă de dezbatere

10 min read

La „American Corner” din Tîrgu Mureș, o incitantă manifestare. Migrația ca temă de dezbatere

Autor: Nicolae Balint (Târgu Mureş)

 

Biblioteca „American Corner” din Tîrgu Mureș – secție a Bibliotecii Județene Mureș – a găzduit sâmbătă, 26 noiembrie a.c., începând cu ora 12,00, masa rotundă cu tema „Balcanii, din nou sub asediu? De la problema Kosovo la ruta migranților”, manifestare organizată de Universitatea „Petru Maior” (UPM) din Tîrgu Mureș în colaborare cu Biblioteca Județeană Mureș.

Moderată de dr. Mihaela Boloș, cadru didactic al UPM, dezbaterea i-a avut ca invitați pe Călin Neacșu, jurnalist al Agenției France Press (AFP), fost director al AFP Balcani (Belgrad) și dr. Miruna Troncotă, lector universitar la SNSPA București, specializată pe problemele Balcanilor și care derulează în prezent un proiect de cercetare pe zona Kosovo.

01

În ciuda faptului că ziua și ora prevăzute pentru această interesantă și incitantă manifestare nu au fost – în opinia mea – foarte inspirate, publicul prezent a participat activ la dezbaterile generate de tema aleasă, însă timpul repartizat de organizatori nu le-a permis participanților la dezbateri să-și clarifice toate întrebările pe care ar fi dorit să le pună.

 

***

Este cert faptul că Europa îmbătrânește. Încet, dar sigur. Cu excepția Franței care înregistrează un ușor, dar firav spor demografic, în celelalte țări ale UE natalitatea este scăzută fiind depășită de rata mortalității. În aceste condiții, când forța de muncă activă autohtonă scade constant, oare cât timp vor mai putea fi susținute vechile politici economico-sociale promovate în cadrul UE? Pot fi migranții o soluție pentru a asigura viitorul Europei? Impunerea unor cote obligatorii de migranți din afara Europei pentru statele membre ale UE este cu adevărat o dovadă de solidaritate europeană? Se vor putea integra migranții din afara Europei în cultura europeană și în cadrul legislativ care guvernează în prezent UE? Cât de doritori sunt aceștia să se integreze cu adevărat în țările spre care migrează cu preponderență, respectiv Germania, Franța, Suedia, Danemarca, Spania și Italia? Există oare un „preț” pe care am putea în viitor să-l plătim noi, europenii, acestor politici care încurajează migrația și care sunt promovate de la cel mai înalt nivel al UE? Până unde merge disponibilitatea și solidaritatea noastră în a accepta aceste politici? Sunt doar câteva dintre temerile – justificate dealtfel – pe care europenii le trăiesc în prezent, dar care se adaugă altora mai vechi sau mai noi, la fel de justificate. Politicile promovate de UE (și în mod deosebit de Germania) privind migrația celor din afara Europei înspre țări din UE sunt departe de a fi găsit soluțiile corespunzătoare. Ele trezesc suspiciuni, nemulțumiri și chiar revolte….  

 

Doi invitați cu o foarte bună expertiză asupra problemei în dezbatere

 

În debutul manifestării, dr. Mihaela Boloș a ținut să-i prezinte pe cei doi invitați, menționând: „Avem plăcerea și onoarea de a-i avea alături de noi pe doi invitați de marcă, am putea spune, cu un CV impresionant. Vorbim de domnul Călin Neacșu care este jurnalist al Agenției France Presse din 1990, un jurnalist corespondent de război cu o excelentă expertiză pe zona Balcanilor (…) și de la care vom putea afla foarte multe lucruri interesante (…) Este o persoană care cunoaște bine zona, care trăiește acolo și ne poate oferi o perspectivă jurnalistică, dar și una umană (….) Pe de altă parte, o avem pe Miruna Troncotă care este lector universitar dr. la SNSPA București, specializată pe zona Balcanilor, cu un proiect de cercetare chiar pe zona Kosovo. Vă urez bine ați venit și mi-aș dori ca această dezbatere să fie una deschisă, intimă, în care să se pună întrebări și să se ofere răspunsuri la problemele Balcanilor. (…) Vrem să vedem și să discutăm dacă Balcanii sunt din nou sub asediu…”

02

 

„Jocul” pe care-l face Erdogan

 

Referindu-se la recenta încercare de lovitură de stat din Turcia și reacția dură a premierului Erdogan față de opozanți, dar și la posibilele evoluții politice din această țară, evoluții politice care au mari implicați pentru securitatea și cooperarea în Europa, inclusiv asupra atitudinii adoptate de Erdogan în cazul migranților, jurnalistul AFP, Călin Neacșu a menționat: „La Bruxelles și în capitatelele occidentale atitudinea adoptată de Erdogan față de opozanții săi, a produs nemulțumire și a dus la amenințări la adresa Ankarei, inclusiv – ultima dintre ele – suspendarea procesului de negociere privind aderarea Turciei la UE, care oricum trenează de ani și ani de zile, ceea ce la l-a determinat pe Erdogan să amenințe că <<deschide din nou robinetul la conducta cu migranţi>> către Europa, care este o ameninţare cât se poate de reală. Am văzut în 2014 şi în 2015 cât de spectaculoase au fost imaginile – eu eram atunci pe teren, în Balcani – cu rutele urmate de migranţi, aceștia fiind anii în care peste un milion de migranți au intrat în Europa, desigur, nu doar pe ruta balcanică, dar aceștia erau cei mai <<spectaculoși>> – cu ghilimelele de rigoare – pentru că mergeau pe jos, unii cu biciclete cumpărate la graniţă….”

Nuanțând problema în discuție, Călin Neacșu a relevat aspectele care arată că atitudinea lui Erdogan față de migranți este condiționată de banii primiți de la UE, o rezolvare promovată asiduu de d-na cancelar Merkel. „Realitatea este gravă, uman vorbind, a spus Neacșu, dar şi din punct de vedere al securităţii în Europa pentru că am văzut ce grozăvii s-au întâmplat, cele mai multe dintre acestea fiind puse pe seama unora dintre aceşti migranți, și-mi aleg cuvintele – <<au fost puse pe seama acestor migranţi>> – pentru că în acest moment nu este încă limpede şi clar dovedit că cei care le-au comis au fost dintre migranții care au intrat cu valurile acestea în Europa sau alți islamiști radicalizați deja și care sunt prezenți de mai mult timp în unele țări europene. În 2016, am văzut că în urma acordului dintre UE și Turcia, prin care așa, diplomatic, UE se oferă să acode asistență Turciei în a găzdui migranții la ei, cu alte cuvinte în traducere liberă <<vă dăm bani ca să-i ţineţi la voi şi ca să nu-i mai lăsaţi să treacă în Europa>> – şi dacă nu mă înşel sunt vreo patru miliarde de euro pe an (….) Vreau să insist pe faptul că amenințarea lui Erdogan este una cât se poate de reală pentru că s-a văzut faptul că atâta timp cât a stat cu brațele încrucișate, pe ruta balcanică au venit peste 500.000 de migranți, dar în momentul în care și-a dat interesul de a nu-i mai lăsa să treacă s-a <<închis robinetul>>…”

03

*

În primul semestru al anului 2015 pe teritoriul României se aflau 107.716 cetățeni străini, dintre care 59.716 din state terțe (cei mai mulți din Republica Moldova, Turcia și China) și 48.000 din state membre ale UE, Spațiului Economic European și Confederația Elvețiană. În primul semestru al anului 2015 au fost înregistrate 744 de cereri de azil (în creștere cu 12% față de anul 2014), iar cele mai multe cereri au fost făcute de persoane provenite din zone de conflict, respectiv Siria, Afganistan și Irak. În cursul aceluiași an, 2015, un număr de 900 de persoane au fost expulzate de pe teritoriul statului român.

*

 

Între temeri și solidarizare față de migranți

 

Nevoia de solidaritate umană față de situația deosebit de dificilă în care se află cei plecați din zone de conflict cum ar fi Siria, Afganistan sau Irak, a fost evidențiată de dr. Miruna Troncotă.

„Pentru mulți locuitori din Balcani, a subliniat Miruna Troncotă, aceste valuri de migranți au creat o solidarizare absolut extraordinară pentru că au readus în memoria colectivă statutul de refugiat pe care unii dintre ei sau apropiați de-ai lor, l-au avut nu cu mult timp în urmă. Să nu uităm că cel mai recent val de refugiați a fost în urma războiului din fosta Yugoslavie și familii întregi au rămas în alte state și se reîntregesc și acum, după mai mulți ani (…) Drept urmare ei s-au implicat foarte mult în a-i ajuta pe migranți. Eu am niște prieteni în organizațiile neguvernamentale din Belgrad care spun <<eu nu am trecut prin război, nu am pe nimeni care să fi suferit din această cauză >>, dar îi înțeleg foarte bine pe cei care trec prin această dramă și vreau să-i ajut….”  

04

Foto: Imagine din tabăra pentru migranți amenajată în septembrie 2015, în satul Lunga, comuna Comloșul Mare din județul Timiș

*

Pe data de 16 septembrie 2015, Guvernul român – în acord cu Administrația Prezidențială – a aprobat STRATEGIA NAŢIONALĂ PRIVIND IMIGRAŢIA pentru perioada 2015-2018 și Planul de acțiune pe anul 2015. Contrar art. 3 din Constituția României, STRATEGIA NAŢIONALĂ PRIVIND IMIGRAŢIA face referire la relocarea de populație pe teritoriul României. Documentul a fost transmis și aprobat și de către CSAT. Tot în luna septembrie, în satul Lunga, comuna Comloșul Mare din judeţul Timiş, a fost amenajată prima tabără pentru migranți, iar la scurt timp a mai fost amenajată o alta la Moraviţa.

 

CONSTITUȚIA ROMÂNIEI, art. 3

(1) Teritoriul României este inalienabil.

(2) Frontierele ţării sunt consfinţite prin lege organică, cu respectarea principiilor şi a celorlalte norme general admise ale dreptului internaţional.

(4) Pe teritoriul statului român nu pot fi strămutate sau colonizate populaţii străine.

*

Politicile privind migrația promovate de d-na Merkel, criticate de germani…

 

În ultimul timp însă, pe fondul atentatelor comise în Franța și Belgia, a numeroaselor violențe și violuri comise în unele orașe germane de către arabi musulmani prezenți în acea țară, unii dintre ei veniți cu valurile de migranți, politica de încurajare a migrației promovată în mod deosebit de cancelarul german Angela Merkel a fost și este tot mai des criticată și contestată, atât de către unele state ale UE (Ungaria se distinge în acest sens), cât și de – mai nou – de proprii săi cetățeni.

Unul dintre aceștia – generalul de brigadă Reinhard Gunzel, fost comandant al forțelor speciale de interventie (KSK) ale Bundeswehr-ului, demis în 2003 și trecut în rezervă în urma unui scandal politic cu nuanțe antisemite – spunea recent într-o luare de poziție că aceste politici „periclitează ordinea socială” menționând totodată faptul că noilor veniți le lipsește „voința de integrare si germanizare”, iar miliardele de euro plătiți din bani publici într-un delir al „bunătății sociale”, se cheltuiesc inutil.

Totodată, prin discursul său, reputatul general german lăsa să se înțeleagă faptul că pe acest fond al nemulțumirilor din ce în ce mai evidente, dreapta germană a crescut cu 20 de procente, iar scindarea socială între tabăra pro-merkel și germanii care resping politica prin ordonanțe a cancelarului Merkel, conduc la ideea că societatea se află în pragul unui război civil.

05

Foto: Generalul de brigadă (în retragere) Reinhard Gunzel, fost comandant al forțelor speciale de interventie (KSK) ale Bundeswehr-ului

 

….și cum văd românii din Germania politica cancelarului Merkel

 

Lucian Hetco este român prin naștere, dar și cetățean german. Trăiește în Germania de foarte mulți ani și s-a integrat pe deplin în cerințele unui alt mod de viață, a unei alte culturi și a unei alte filosofii de a fi care, oricum, nu-i erau necunoscute. Director al publicației AGERO din Stuttgart, domnia sa promovează permanent cunoașterea României din toate punctele de vedere, atât în rândurile diasporei române, cât și a germanilor contribuind astfel la apropierea reciprocă a celor două națiuni europene. Consideră că e modesta sa datorie de a contribui la promovarea unor valori europene comune și în care crede cu multă convingere.

Având în vedere buna cunoaștere a realităților germane, l-am rugat să-mi răspundă pe scurt la câteva întrebări referitoare la migranți, știut fiind faptul că Germania este una dintre țările preferate de aceștia datorită politicilor socio-economice pe care le promovează.

06

Foto: Lucian Hetco, director-editor al revistei AGERO din Stuttgart

L-am întrebat în primul rând, cum vede un român care s-a integrat de peste două decenii, rezolvarea problemei imigranților… se pot ei oare integra având în vedere că provin dintr-o altă cultură, total diferită, care nu are niciun punct de convergență cu cea europeană în general, și cu cea germană în particular? Au ei dorința reală și capacitatea de a se integra și accepta valorile unei culturi străine? Domnia sa mi-a răspuns nuanțat că, citez: „Integrare,  înseamnă germanizare,  dar nu din punct de vedere al asimilării, în viziunea germană. Se pot deci integra, dar vor avea dificultăți masive din partea societății, fiind tolerați, dar nu doriți. Au dorința de a se integra cu cât sunt mai tineri. Pentru vârste mature însă, musulmanii în special, nu.” L-am mai întrebat și cum sunt priviți imigranții din afara Europei de către autohtonii germani și dacă crede că există riscul unor tulburări sociale în Germania generate de valurile mari de imigranți din ultimul timp? La fel de tranșant, dl. Hetco mi-a răspuns, citez: „Depinde de rasă și religie. Musulmanii sunt greu de digerat. Au propriile lor reguli. Există riscul unor tulburări sociale. Nemulțumirea autohtonilor, dar și a imigranților deja integrați, în special europeni, vizavi de musulmani, este privită ca invazie în sistemele sociale germane.” 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Copyright © All rights reserved. | Newsphere by AF themes.