O zi în Ţara lui Eminescu, de Sărbătoarea Limbii Române la Cernăuți

Views Counter: 3

O zi în Ţara lui Eminescu, de Sărbătoarea Limbii Române la Cernăuți

Autor: Maria Toacă (Cernăuţi, Nordul Bucovinei, Ucraina)

Limba Română, stăpâna noastră din toate timpurile, a fost sărbătorită la Cernăuți (31 august 2025, n.n.), începând cu un eveniment de excepție – dezvelirea plăcii comemorative reînnoite, cu basorelieful lui Mihai Eminescu pe fațada fostului Obergymnasium, unde între anii 1860-1866 a învățat Poetul nostru național. Ani de zile s-a bătut alarma, s-a scris și s-a vorbit că inscripția de pe placă, e în spiritul politicii totalitarismului sovietic și este nu doar incorectă referitor la anii de studii ai gimnazistului Mihai Eminovici, ci absurdă și sfidătoare pentru români. Conform inscripției, Eminescu, de la care ne-a rămas incontestabilul „Suntem români și punctum!”, era numit clasic al literaturilor a două popoare român și moldovenesc. Cu pași înceți dar siguri, conducerea Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți, a reușit să restabilească adevărul, obținând permisiunea autorităților orașului de a instaura o placă nouă, cu inscripția corectă. Când a fost demontată placa veche, din postările confuze pe rețelele de socializare s-au iscat păreri eronate, unii utilizatori s-au grăbit să acuze autoritățile ucrainene că „la Cernăuți l-au dat jos pe Eminescu”. Precizările ce au urmat din partea inițiatorilor înnoirii plăcii au fost primire cu neîncredere. Însă, din fericire, de data aceasta conducerea Centrului „Eudoxiu Hurmuzachi”, președinte dr. Cristina Paladian, șefa Catedrei de Filologie Română și Clasică a UNC, s-a bucurat de înțelegere și susținere din partea Primăriei orașului, lucru confirmat și de președintele comisiei pentru protecția patrimoniului cultural, Oleksandr Dobjeanski. În Ucraina e încă un subiect sensibil împărțirea între români și moldoveni și cine caută neapărat gâlceavă o găsește și acolo unde adevărul nu mai are nevoie de argumente.

La dezvelirea plăcii, realizate de sculptorul ucrainean Anatoli Piontkovski, după modelul celei vechi cu excepția inscripției, s-a accentuat asupra corectării unei nedreptăți. Într-adevăr ni s-a făcut dreptate, în primul rând nouă, românilor de astăzi, căci Eminescu e deasupra tuturor „nedreptăților” și „dreptăților”. Așa cum a menționat dr. Cristina Paladian înainte de momentul dezvelirii plăcii, această dreptate, pe lângă aprobările de rigoare de la autorități, o datorăm inițiativei Centrului „Eudoxiu Hurmuzachi”, contribuției financiare a vicepreședintelui Eugen Patraș, precum și câtorva donatori generoși din Râmnicul Sarat – SC Gedekom SRL, Troia Construct.ovipan SRL, Avicola Focșani SA, Ovipan SRL, coordonatorul sponsorizărilor fiind avocatul Ion Radu.

Partea duhovnicească a evenimentului a fost înnobilată de părintele Arhimandrit Dosoftei Dijmărescu de la Mănăstirea Putna, care a sfințit placa reînnoită cu agheasmă de la chitoria voievodală, dar și cu alese cuvinte despre pașii inițiatici ai lui Eminescu la Cernăuți – în casa și biblioteca lui Aron Pumnul, la lecțiile de română ale profesorului iubit, la reprezentațiile teatrale… De la Cernăuți a început Eminescu pregătirile pentru Marea Serbare de la Putna. Într-o oră cât a durat ceremonia, am trăit un veac rotund în Țara Eminescu, părintele amintindu-ne de miraculoasa suprapunere a sărbătorii Limbii Române și reinstalării plăcii comemorative cu Duminica Tânărului Bogat. Eminescu a pornit din Cernăuți cu bogăția tinereții nesățioase de cunoaștere, având totul în pofida lipsurilor materiale. Duios au fremătat plopii fără soț în trilurile naiului maestrului Nicolae Hacman. Emoționant a vibrat vocea profesoarei Doina Colesnicov de la Liceul „Alesandru cel Bun”. În câteva minute ne-a predat o captivantă ”lecție de literatură”, mai ales, când a citit o poezie găsită în arhiva regretatului ei soț, poetul Ilie Tudor Zegrea. Poezia lui Eminescu a prins aripi în recitalul Sabrinei Jar, elevă la același liceu din centrul Cernăuțiului. Din partea Societății patronate de Poetul Național, organizatoare constantă a Sărbătorii „Limba Noastră cea Română”, a venit cu un cuvânt de apreciere președintele SCLR Cernăuți, poetul Vasile Bâcu. Tânăra Societate a Scriitorilor Români din Cernăuți și-a adus omagiul prin discursul și versul sonetistului Nicolae Șapcă, președinte al reînnoite societăți. Misiunea diplomatică a României la Cernăuți, susținătoare activă a manifestărilor culturale ale românilor cernăuțeni, a fost alături de noi prin prezența consulului Cristian-Toma Dacica. Integrat și cu sufletul în comunitatea noastră, domnul diplomat a apreciat inițiativa liderilor Centrului „Eudoxiu Hurmuzachi” și le-a mulțumit pentru realizarea acestei lucrări. Mesaje de felicitare au adresat reprezentanți ai Consiliului Regional, secției pentru relații interetnice și religie a Administrației Militare Regionale, sculptorul Anatoli Piontkovski, care a lăudat buna colaborare și ajutorul familiei Paladian în procesul realizării plăcii. Sesizarea poetică a lui Nicolae Șapcă referitoare la chipul lui Eminescu, de pe care a dispărut umbra tristeții, ne-a atins la inimă și, prinzând aripi, a fost transmisă mai departe. Mult ne-am dori ca de-acum înainte nici un nour de suspine să nu-i întunece chipul luminos.