Alegerile din America – impact imediat

Alegerile din America – impact imediat

Autor: Dr. Nicholas Dima (Arizona)

(Articol scris în data de 10 noiembrie 2024, n.n.)

Sunt în Statele Unite de 55 de ani, dar niciodată societatea americană nu a fost atât de divizată ca în ultimii ani. Mocneşte nemulţumirea şi nu mai există un numitor comun care să unească oamenii. Până şi prietenii s-au certat între ei din motive politice şi sunt puţine şanse de reconciliere. Un bun prieten, doctor de origine mexicană, mi-a mărturisit înainte de alegeri că are mari probleme în familie: unii îl adoră pe Trump şi alţii îl detestă; el e prins la mijloc. I-am zâmbit şi i-am spus că nu e singur. Eu am unii prieteni români care şi-ar da viaţa pentru Trump şi alţii care l-ar sfâşia.

Am trăit peste 20 de ani la Washington, unde ca reporter la Vocea Americii am încercat să înţeleg mecansimele politicii SUA, în special obiectivele internaţionale. Apoi m-am pensionat şi după câţiva ani m-am mutat în Arizona. Aici mi-am dat seama repede că dacă la Washington predomină obiectivele federale şi internaţionale, în Arizona oamenii sunt preocupaţi în primul rând de probleme economice practice şi locale. Şi totuşi, în ultimele luni au dominat şi aici preocupările politice. Trebue precizat că Arizona este unul din statele nedecise (swing state) care oscilează între democraţi şi republicani şi nici un partid nu poate fi sigur de rezultatul alegerilor.

În acest an, disputa a fost acerbă reflectând compoziţia socială şi etnică a statului. Arizona e frumoasă, are relief divers, are clima semi-tropicală în sud şi continentală în partea nordică şi muntoasă a statului. Arizona are totodată un standard ridicat de viaţă şi atrage continuu locuitori din zonele reci ale Americii. Populaţia statului e amestecată: amerindieni, mexicani, hispanici, europeni şi negri americani. În ultimele decenii s-au stabilit deasemenea în Arizona atât pensionari din alte state cu stare materială bună, dar şi mulţi imigraţi din America Latină. Acest amestec etnic, rasial şi social se oglindeşte în opţiunile politice ale populaţiei.

Hispanicii, imigranţii de dată recentă şi clasele de jos votează de regulă pentru democraţi în timp ce majoritatea albilor şi clasa mijlocie prefera partidul republican. Unii din prietenii mei aflaţi în căsătorii mixte se confruntă însă cu divergențe politice chiar în sânul familiei. Soţia mexicană a unui prieten alb a ameninţat că dacă Trump ajunge preşedinte, ea pleacă înapoi în Mexic. De fapt, a doua zi după alegeri au venit în vizită la noi patru familii mixte şi m-a surpins să constat cât de supărate erau femeile din cauza alegerii lui Trump. Toate erau de origine hispanică. Eu m-am amuzat pentru că deşi l-am preferat pe Trump, entuziasmul meu politic e mult diminuat şi respectul pentru politicieni s-a redus în aceeaşi măsură. De altfel, se ştie în cercul meu de prieteni că sunt preocupat de geopolitica globală şi în acest sens mi se cere părerea. Mă preocupă în special modul în care politica americană afectează Europa şi România, dar această preocupare o împărtăşesc doar cu cei interesaţi de subiect.

Altfel, e interesant şi cumva surprinzător faptul că după alegerile de la 5 noembrie s-a restabilit calmul. Unii americani se temeau de un eventual război civil şi în unele state a fost activată garda naţională, dar nu s-a întâmplat nimic. În ce mă priveşte, mă aşteptam la revolte spontane, tulburări de stradă, spargeri de magazine şi avarii, dar nu s-au produs. Una din explicaţii ar putea fi faptul că victoria republicană a fost categorică şi de necontestat. Faţă de democraţi, republicanii au avut o agendă clară şi s-au angajat bine pregătiţi în campania electorală. În acelaşi timp, Trump şi republicanii au fost ajutaţi la urne şi de evoluţia economică precară din ultimii ani a economiei americane. Acest lucru l-au resimţit din plin majoritatea alegătorilor. Preţurile locuinţelor şi chiriile apartamentelor s-au dublat şi la fel au crescut preţurile alimentelor, serviciilor şi asigurărilor, în timp ce salariile au stagnat. Americanii l-au ales pe Trump în speranţa redresării economice şi sociale a ţării.

De altfel, Trump a făcut multe promisiuni electorale, dar va fi foarte greu să le îndeplinească. El va trebui să obţină sprijinul deplin al legislatorilor şi deocamdată republicanii au majoritatea doar în Senat (republicanii au câştigat şi Camera Reprezentanţilor, n.n.). În plus, pentru unele din obiectivele sale, va trebui amendată Constituţia, ceea ce nu e deloc uşor. În ce priveşte politica internă, Trump se va lovi de inerţia unui sistem guvernamental birocratic şi osificat şi de opoziţia democraţilor care fără îndoială că se vor replia. Neomarxismul, deghizat ca progresism, nu moare de bună voie şi reuşeşte să înşele şi să inducă în eroare multă lume.

Pe de altă parte, cu caracterul lui impulsiv şi autoritar nu va fi deloc uşor pentru viitorul preşedinte să-şi facă aliaţi. Pe deasupra, unele din obiectivele noii administraţii sunt economice şi în sistemul capitalist economia e guvernată în primul rând de intreprinderi particulare şi de market, şi doar în mică măsură de guvern. În ce priveşte relaţiile internaţionale, administraţia Trump se va confrunta cu probleme geopolitice. Mă refer la conflictele din Ucraina, din Israel, Iran şi Orientul Mijlociu, şi la marea confruntare deocamdată paşnică cu China. Toate aceste situaţii/probleme vor afecta din plin Europa şi România, dar mai întâi trebuie să aşteptăm câteva luni şi să vedem cum se conturează concret politica externă a administraţiei Trump.

Foto. Nicholas Dima