Cititorul nostru jupanul nostru cu Tudor Petruț – Insurecție la cerere

Cititorul nostru jupanul nostru cu Tudor Petruț – Insurecție la cerere

Autor: Tudor Petruţ (California)

Mă bucur că, în sfârșit, m-au găsit cititorii și mi-au transmis prin email opiniile, comentariile și mai ales întebările lor. Ceea ce vă încurajez pe toți să o faceți, atâta vreme cât folosim cu toții un ton civilizat, respectând dreptul la opinie al tuturor. Sunt la tudor@petrut.biz, căsuța poștală a paginii mele de pe internet.

De fiecare dată când discut despre protestele violente din 6 Ianuarie 2021 din Washington DC menționez de la început, mai ales pentru prietenii mei americani (liberali, progresiști, socialiști, cum vor ei să se identifice), două detalii. În primul rând că eu am participat la o insurecție, intrată în istorie ca revoluția română din 1989, prin care masele populare (și susținătorii lor din umbră) au generat, prin mijloace protestatare, violente, armate și pierderi de vieți umane, căderea regimului comunist. Deci știu ce înseamnă, în fapt, o insurecție.

În al doilea rând, pentru că așa s-a întâmplat, eram acasă în ziua în care masele de revoluționari republicani au invadat clădirea congresului american. Și am urmărit cu atenție și interes acest eveniment istoric, derulat în direct pe patru ecrane, deci pe programe de știri separate. La nici un moment, răzmerița susținătorilor fostului președinte Donald Trump nu s-a transformat în insurecție. S-au produs fărădelegi și fapte violente pentru care, ulterior, cei vinovați au plătit în instanță. Nici unul dintre ei nu au fost judecați ca participanți într-o insurecție, ci în general pentru că au intrat ilegal într-o clădire federală și alt gen de infracțiuni.

De aici trebuie să încep discuția și cu domnul Lupu (evident o poreclă) care mă întreabă (nu tocmai politicos) de ce îi apăr pe „idioții ăia de republicani” care „s-au pretat la o insurecție cu morți și răniți” numai pentru ca „să-i dea apă la moară boului de Trump”? Din misiva sa reiese că Lupul e american, deci membru al unei comunități româno-americane și mă bucur că m-a abordat. Poate că, de fapt, ne și cunoaștem.

Am să-ți propun, Lupule, o altă variantă care poate că sună mai mult a conspirație (după moda momentului) sau scenariu de film de acțiune. Serviciile de informație au sesizat din timp că există posibilitatea ca manifestația (aprobată) și cuvântarea lui Trump din 6 Ianuarie să ia amploare și să se transforme într-o revoltă populară. Până și președintele (de atunci) care știa că o să pună paie pe foc prin elocuțiunea sa incendiară (că i s-au furat alegerile), a sugerat să fie mobilizată garda națională (abilitată să acționeze intern, spre deosebire de armată). Primărița din Washington DC (democrată) și celebra doamnă a politicii democrate americane (și președinta Camerei Reprezentanților) Nancy Pelosi, au refuzat. S-a demonstrat, în detaliu, că poliția Capitoliului a fost total nepregătită pentru o manifestație de masă. Așa că s-a creat o atmosferă propice pentru a amplifica situația la paroxism, susținută și de un grup violent de protestatari și (după cum susțin unii comentatori) agitatori (infiltrați printre demonstranți de către servicii). Era în interesul democraților ca protestul să devină violent și să se transforme în revoltă televizată. Pentru a demonstra publicului, alegătorilor (care tocmai îl votaseră pe Joe Biden președinte), că Donald Trump este un instigator și că susținătorii lui republicani sunt niște naționaliști fasciști rasiști și așa mai departe. Și ca urmare, îngrozitorul portocaliu trebuie înfierat și acuzat și inculpat și trimis la galere.

După numai câteva ore, propagandinștii partidului democrat și aliații lor din mass-media au găsit și au propagat asurzitor cuvântul cheie. Astfel a apărut noțiunea de „insurecție”, la cerere. În unison, stânga americană l-a acuzat pe Donald Trump de incitare la „insurecție”. Nu pentru că ar fi fost insurecție pe 6 Ianuarie ci pentru că noțiunea juridică de incitare și participare la „insurecție”, dacă ar fi dovedită în tribunal, ar garanta că Trump nu mai poate candida la o funcție politică de stat, adică la preșidenție.

Și trebuie să-ți amintesc, dragă Lupule, că nu au scăpat de fostul președinte nici după procedura de suspendare. Chiar dacă anchetata de o întreagă comisie parlamentară (formată din reprezentanti democrați și doi republicani dușmani declarați al Donald-ului), „insurecția” la cerere nu a produs dovezi a unor fapte criminale care să-l doboare pe fostul. Ca urmare, domnule Lup, Donald Trump este candidat la preșidenție pentru alegerile din 2024. Și nu cred că alte manvere politice și administrative o să-i oprească campania electorală. După rezultatele din recentele sondaje de opinie, se pare că numai guvernatorul Ron De Santis, dacă va candida, ar putea să-l descăuneze pe probabilui nominalizat la alegeri din partea partidului republican. Sau o altă „insurecție” la cerere.

Foto. Tudor Petruţ