Ursul estic a ieșit din perioada de hibernare!

Ursul estic a ieșit din perioada de hibernare!

Autor: Valentin Dulgheru (Chişinău, Basarabia)

„Oricine nu regretă desfiinţarea Uniunii Sovietice nu are inimă. Oricine şi-o doreşte restaurată nu are creier” (Vladimir Putin)

Din ultimele acțiuni să înțelegem că V. Putin nu „are creier”. Fiindcă ceea ce face este tocmai dorința de refacere a urss: readucerea Bielarusului, Kazahstanului și, în special, a Ucrainei, în țarcul rusesc. Făcând abstracție de la normalitate, într-un fel, poți înțelege starea de spirit a rusului Putin. Timp de peste 500 de ani acest popor nomad s-a tot lățit peste vecinii săi în cele 4 direcții ale spațiului, astfel că la începutul secolului XX Rusia ajunsese să ocupe a șasea parte din întreg uscatul globului pământesc! De la Chukotka până la Kaliningrad. De la „Novaya Zemlya” până la munții Pamir. Își împlinise visul de un mileniu al rușilor de ieșire la gurile Dunării. Au fost aproape de a ajunge și la Țarigrad (Constantinopol).

Urmașul Imperiului țarist – URSS a păstrat, iar în anumite privințe a lărgit, spațiul imperiului țarist (prin includerea Europei de Est în sfera sa de influență, în „lagărul socialist”). Destrămarea urss din 1991 a fost pentru „velikoruși” o „mare dramă” și visul revanșarzilor velikoruși este de a reface imperiul rus. În pofida declarațiilor anterioare ultimele acțiuni ale lui Putin sunt de a reface sub o formă sau alta imperiul rus.

Cum pot fi privite aceste acțiuni ale dementului Putin la început de mileniu trei, de al XXI-lea secol? Acea stare de pace fragilă, atinsă în ultimii 30 de ani după încetarea războiului rece asigurată în primul rând de țările bătrânei Europe, pe teritoriul cărea s-au desfășurat două cele mai mari conflagrații din toată perioada de existență a civilizației umane – Primul și al Doilea războaie Mondiale, se clatină.

Iar situația geopolitică din regiune este cu adevărat foarte gravă. Pe alocuri Putin a început să fluture și cu măciuca nucleară. Este comportamentul sălbaticului, al fiarei rănite. A început să-și demonstreze mușchii în Bielarusi. Seară de seară holdingul media rusesc, din păcate cu acoperire pe întreg teritoriul Republicii, arată secvențe din manevrele militare din Bielarusi, lăudându-se cu puterea de distrugere a tehnicii militare aruncate în Bielarusi. Planul de secutritate al Bielarusului include fortificarea granițelor de sud (cu Ucraina), Ucraina fiind privită ca un potential agresor. E absolut clar de unde bate vântul.

Care e situația actuală în regiune? Putin a mers prea departe și acum îi vine greu să dea înapoi în fața presiunii fără precedent din partea occidentalilor. Când a început această aventură Putin a crezut că se va repeta anul 2014 când reacția occidentalilor la „ciordirea” Crimeii practic a lipsit. Rusia justifică creşterea numărului de militari de la graniţa cu Ucraina de la 35.000 (câţi erau dislocaţi în mod curent) la 130.000, inclusive vreo 20.000 aparţinând marinei şi forţelor aeriene, prin iminenţa unui atac al Ucrainei cu scopul redobândirii controlului asupra Crimeei şi a celor două entităţi separatiste Luhansk şi Doneţk din regiunea Donbas, apărate de aproximativ 15.000 de rebeli ruşi controlaţi de Moscova. Alţi peste 30.000 de militari ruşi, aduşi din Estul îndepărtat, participă la exerciţii în Bielarus, în apropiere de graniţa de nord a Ucrainei. Preşedintele Lukașenko a explicat că aceste manevre au loc ca răspuns la acumulările de forţe militare ucrainene de la graniţă. Aceste grupuri tactice sunt formate din unităţi de infanterie mecanizată, tancuri şi paraşutişti, sprijinite de artilerie şi sisteme de lansatoare de rachete.

Conform BBC în decembrie 2021, un raport al serviciilor de informaţii americane, arăta că intenţiile Moscovei sunt de a acumula o forţă de 175000 de militari la graniţa ruso-ucraineană. Din ultimele rapoarte venite din Ucraina, Rusia a început să desfăşoare şi spitale de campanie în regiune, cu rezerve de sânge, ceea ce ar fi un bun indicator al unui iminent atac. Conform expertului militar ucrainean Mykhailo Samus, director la New Geopolitics Research Network, în cazul unei invazii la scară largă sau a unor acţiuni tactice la graniţele Ucrainei, Rusia va folosi inclusiv propriile trupe dislocate în regiunea transnistreană a Republicii Moldova, dar și așa numita armată transnistreană, unde ar fi prezent un număr impunător de angajaţi ai serviciilor secrete ruse, apr. 15000 de militari, în special pentru atacuri asupra regiunii Odessa și sprijinirea atacului rusesc dinspre Marea Neagră şi Crimeea. Cu referință la forțele rusești din transnistria Ucraina plătește, de fapt, tributul politicii sale mioape față de această regiune, care a fost folosită timp de 30 de ani, inclusiv de cercuri de la Kiev, drept o gaură neagră pentru fragila economie a Republicii Moldova.

Și totuși cât de iminent va fi acest război? Mai mulţi experţi spun că Rusia nu a acumulat destule forţe militare pentru o invazie la scară largă a Ucrainei şi ocuparea întregii ţări. Expertul Andriy Zagorodnyuk ș.a. au realizat un studiu pentru „Center of Defense Strategies”, în care arată că sunt mai mulţi indicatori care sugerează că, cel puţin pentru anul 2022, este puţin probabilă o invazie rusă la scară largă asupra Ucrainei. Principalele scenarii sunt: o invazie hibridă, în care Rusia să nu recunoască folosirea propriilor militari, cum a avut loc în Crimeea şi Donbas în 2014, sau o invazie la scară mică asupra teritoriilor din estul Ucrainei cu permanentizarea acestei stări de incertitudine cu scopul de a pune la pământ economia Ucrainei și moralul ucrainenilor.

Și fostul ministru de externe român Cristian Diaconescu spune că regiunea Mării Negre va fi „testată” în următorii ani de Federația Rusă în încercarea lui Vladimir Putin de a redefini relația Moscovei cu NATO, iar România, dacă vrea să conteze, ar trebui să se implice mai mult decât simpla exprimare diplomatică a „preocupării” față de comportamentul Rusiei. „Dacă nu ești la masa negocierii, ești în meniu”, a avertizat Cr. Diaconescu, reamintind cuvintele unui celebru politolog american, fost consilier pe probleme de securitate națională.

Și Republica Moldova ar trebui să fie mai activă dacă nu vrea să fie „în meniul ursului”. Este absolut clar că dacă Putin începe totuși războiul împotriva Ucrainei Republica Moldova, dorește sau nu,  va fi parte a acestui conflict, fie prin această enclavă rusească de la Tiraspol, aflată pe teritoriul legitim al republicii Moldova Republicii Moldova, fie prin valul de refugiați, care vor inunda Republica Moldova din trei părți (să nu ne facem iluzii, în acest caz rușii vor ajunge neapărat la gurile Dunării!). În această situație regională deosebit de complicată Republica Moldova ar putea să iasă cu relativ câștig.

Luând în considerare că Transnistria cu trupele rusești aflate pe teritoriul ei va prezenta în permanență un real pericol pentru Ucraina și cel mai apropiat oraș ucrainean Odesa, poate în această situație extrem de complicată Ucraina va reveni la anumite tratative demarate în anii 90 privind schimbul de teritorii (proces întrerupt odată cu destrămarea urss!): Republica Moldova cedează Transnistria, pe care niciodată nu o vom putea aduce în albia legalității (Rusia nu ne va permite) în contul Basarabiei de sud. Chiar dacă schimbul nu ar fi chiar echivalent (Transnistria este mult mai dezvoltată sub aspect infrastructural și  industrial) Republica Moldova ar obține în sfârșit zona istorică cu ieșire la Marea Neagră (peste o sută km de litoral) și hotarul natural pe Nistru. În istorie au avut loc astfel de schimburi de teritorii și populații. Este în puterea guvernărilor de la Kiev și Chișinău.

Sunt șanse. Să nu le ratăm, dacă va apărea această posibilitate!

(Valentin Dulgheru, Chișinău, Republica Moldova, 7 februarie 2022)