Degringolada în Drept a început atunci
3 min readDegringolada în Drept a început atunci
Autor: Lili Crăciun (Oradea)
Februarie 1991. Visasem să-mi dau toate examenele de anul III în sesiunea din iarnă și pe cele din anul IV în vară. Voiam să câștig un an. Numai că socoteala… După al cincilea examen am leșinat pe holul universității și m-am trezit în spital, cu o hoardă de medici care se holbau la mine ca la o fantomă. Ca să înțeleg, medicul de gardă mi-a dat o carte de medicină: am aflat că, de la declanșarea hemoragiei într-o sarcină extrauterină, mori în 48 de ore dacă nu te operezi de urgență. Mie mi se declanșase la începutul sesiunii dar am luat antibiotice și am strâns din dinți. Trebuia să merg la examene. Trebuia! Mă considerau o minune în lumea medicală.
La nici o lună de la operație s-a destrămat și căsnicia așa că visul de doi ani într-un an s-a transformat în coșmarul dacă să nu renunț de tot. În fond era a doua, nu era nevoie să o termin. Mi-au fost alături colegii, m-au convins că nu merită să renunț, dar și tata – își lăsa baltă treburile la Fălticeni și venea în sesiune să aibă grijă de copii.
Primul examen de an III, care îmi rămăsese pe vară, a fost Medicina legală.
Deschid ușa și văd o mulțime de oameni, peste 200-300. Noi eram 50. Mă uit nedumerită, e clar – îmi spun – sunt o zăbăucă, am greșit sala.
Dau să plec și mă aud strigată pe nume.
Era examenul nostru, totuși. Numai că din vară, de la primele examene, ne înmulțisem ca ciupercile după ploaie. Hocus-pocus și din 50 am ajuns 300. Cum? Eram în anul trei! Colegii mi-au explicat șmecheria, pusă de cale de FSN-ul lui Ion Iliescu. Găsise o metodă să-și fidelizeze corpul ofițerilor. Orice absolvent de Școală de Ofițeri (de Miliție și Securitate) era săltat direct în anul III la Drept. Am făcut ochii mari, măsura era discriminatorie iar, în viitor, ei puteau ajunge juriști, magistrați, avocați sau notari. Noi dădusem un examen dur, fusesem 15 pe loc. Pe mine de ce nu mă primiseră fără examen, doar eram absolventă a facultății de filosofie – istorie?
Cei mai supărați erau colegi de-ai mei vechi, ofițeri și ei, care dăduseră examen de admitere. Erau bătaia de joc a sistemului. Când luaseră la Drept fuseseră mândri printre colegii lor. Când colo, dintr-un pix, se treziseră colegi la Drept cu cei care nici nu visau că pot lua admiterea la această facultate. Unii dintre ei, noii mei „colegi”, nici nu știau la ce disciplină se dă examen, nu deschiseseră o carte de drept (cred că nici un fel de carte) în viața lor iar vocabularul lor nu depășea „un tramvai, doi tramvaie”. Cu toate astea au terminat Dreptul, au luat licența și astăzi, cine știe, profesează în una din meseriile juridice sau au ieșit la pensie cu pensie specială.
N-aș fi scris de ei însă exemplul celor 49 de corifei care au copiat la cinci examene de anul I, CV-urile unor politicieni – la fel de agramați ca foștii mei colegi de pe lista specială – în care îi vezi absolvenți de Drept, negociatorul de la Onești, împiedicat în limbă – și el absolvent de Drept – mi-a adus aminte. Credeam că degringolada a fost doar atunci dar, la cum se prezintă învățământul superior de azi, pare că continuă în alte forme.
Foto. Lili Crăciun
