Scrisul de mână în contextul zilelor noastre

Scrisul de mână în contextul zilelor noastre

– constatări, dileme, opinii şi… nostalgii –

Autor: Dorin Nădrău (Michigan, SUA)

Advertising-ul, domeniu superevoluat al lumii contemporane, mi-a descoperit recent o ofertă promoţională demnă de un real interes a unui magazin online exclusivist aparţinând unei companii care comercializează, printre altele, stilouri, pixuri şi alte instrumente de scris. Lozinca firmei, cu un conţinut vădind o nelipsită intenţie de a incita, ne atrage atenţia că respectiva societate comercială „reprezintă chintesenţa rafinamentului regăsit în instrumente de scris”. În mod cu totul involuntar, instantaneu, împrejurarea mi-a stabilit o conexiune nemijlocită cu propriile-mi constatări şi păreri privind „canibalizarea” scrisului de mână de către evoluţia uluitoare a tehnicilor moderne de comunicare.

În primul rând, prin folosirea intensă a mijloacelor electronice moderne, este indiscutabil că s-a pierdut acea „poezie a scrisului”. Nu  mă gândesc doar la amprenta grafologică personală, trădând de cele mai multe ori starea sufletească şi dispoziţia celui care scrie. Neutralitatea şi impersonalitatea scriiturii electronice se răsfrânge inevitabil asupra stilului exprimării. S-a redus mult plăcerea exprimării şi satisfacţia discursului elaborat. A dispărut starea aceea de conştientă răbdare şi nedisimulată plăcere de a deschide plicul, de a despături scrisoarea, de a parcurge pagini întregi de relatări şi mărturisiri. De fapt, s-a pierdut un element ce ţinea intim de starea omului  în vremurile recent apuse: aşteptarea. Aşteptarea cu nerăbdare a scrisorii, vederii, bileţelului…

Diminuarea accentuată a folosirii scrisului de mână prin înlocuirea sa cu formele noi electronice de comunicare afectează desigur multe domenii. Dintre acestea, câteva îmi vin în minte insistent, cu precădere. Trebuie amintit că la baza scrisului de mână stau o serie de legături nervoase produse de cortex, asociate cu mişcările mâinii care prin intermediul unui instrument scriptural execută semnele grafice. Prin exerciţii repetate, cu timpul, se creează un stereotip dinamic care se manifestă sub forma unor reacţii stabile cu caracter unitar ce devin în final automatisme.

Din punct de vedere juridic, actele scrise au o importanţă deosebită deoarece ele probează naşterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice de tot felul, atestând fapte şi evenimente importante pentru activitatea unei societăţi publice sau private, precum şi pentru protejarea  drepturilor legale ale persoanelor (succesiuni, testamente, chitanţe, acte şi dovezi sub semnătură privată etc.). Analizarea înscrisurilor se efectuează sub două aspecte: examinarea şi expertiza tehnică a documentelor şi identificarea prin expertiză grafică a persoanelor după scrisul de mână. Proces complex, studierea scrisului comportă corelarea eforturilor criminaliştilor cu cele ale fiziologilor, psihologilor, lingviştilor şi altor specialişti.

Grafologia îşi fundamentează materia pe studiul tainelor scrisului de mână: o dovadă elocventă a gradului de instruire şi cultură, expresia temperamentului determinată de tipul de activitate nervoasă superioară şi stilul personal de mobilizare la scris prin forma scrisului (ordonată sau dezordonată, studiată sau neglijată, îngrijită sau neîngrijită). Din punct de vedere psihologic, forma scrisului evidenţiază trăsături caracteristice ale deprinderilor şi memoriei şi, totodată, reflectă elemente legate de aspiraţii, ideal, gust şi originalitate.

Printr-o analiză atentă şi studiată a formei literelor, interpretarea scrisului a condus la concluzii de necontestat. Astfel, literele rotunjite trădează persoane capricioase care detestă să muncească mult, dar pacifiste, cu aspiraţii la lucrurile bune din viaţă. Literele egale caracterizează persoane grijulii şi conştiincioase, preocupate de a-şi duce la bun sfârşit orice activitate desfăşurată. Literele tip sunt agreabile persoanelor meticuloase, practice şi preocupate, în general rezervate. Literele ascuţite sunt proprii oamenilor plini de viaţă şi energie, dornice să conducă, agresive şi frământate de obţinerea de rezultate rapide. În sfârşit, literele inegale sunt specifice persoanelor care aleg întotdeauna calea cea mai uşoară.

Un fenomen curios şi interesant în acelaşi timp îl constituie diversificarea considerabilă astăzi a uneltelor de scris. Când toată lumea preferă sms-urile, email-urile, tastatura laptopurilor, constatăm o grijă tot mai sporită ce se acordă hârtiei şi plicurilor destinate corespondenţei, precum şi altor produse conexe: superbe mape de scrisori, minunate agende telefonice, caiete, caieţele, carnete de însemnări şi jurnale, de o impresionantă prezentare. Ca să nu mai vorbim de gama tot mai variată de cerneluri, pixuri, creioane şi stilouri.

Cu nostalgie îmi amintesc de clipa în care, în tinereţe, ridicam stiloul şi gândurile şi cuvintele parcă se aliniau perechi într-un şir ordonat, aşteptându-şi rândul să alunece în josul rezervorului de cerneală şi să se prelingă lin spre vârful peniţei, pe hârtie. Şi pentru că aşternerea pe hârtie trebuia să respecte viteza încheieturii mâinii, ideile transpuse păreau mai concentrate şi mai bine fixate, iar cuvintele scrise deveneau mai tangibile, mai ferm înrădacinate. Cu siguranţă, scrisul de mână este o dovadă a sentimentelor privitoare la ceea ce am scris. Astfel, acesta, nefiind la fel de perfect precum fontul programat şi obţinut pe un laptop, devine întotdeauna neregulat, urât şi uneori chiar ilizibil când scriem în grabă, de nevoie sau cu nervozitate. Se poate observa cu uşurinţă, însă, că literele cresc în dimensiune, curbele se măresc mai lin, buclele dobândesc eleganţă şi caligrafia devine mai clară atunci când atingem sensul intenţionat al cuvintelor.

În fine, cred că nostalgia atenuării crescânde a rolului scrisului de mână nu trebuie să obstrucţioneze capacitatea de a vedea optimist şi a valorifica energic nivelul vertiginos de evoluţie al scriiturii electronice. Chiar dacă a dispărut emoţia de a deschide un plic după o perioadă de justificată aşteptare, avantajele noilor mijloace sunt benefice din alte puncte de vedere, impunându-se să remarcăm în primul rând că noul tip de comunicare, electronică, este aproape instantaneu. Personal, consider că deşi nu mai există „presiunea” de a produce un text elaborat stilistic, cu o structură tradiţională echilibrată, atunci când vrei să te adresezi cu adevărat personal, se pot găsi pe calculator cu prisosinţă modalităţi de expresie realmente personalizate, conştientizând că, până la urmă, cuvintele contează şi mai puţin suportul pe care scrii, iar cuvintele (o spun din experienţa pe care mi-a conferit-o profesia) sunt prin excelenţă modelabile, permiţând nuanţări infinite şi o coloratură inepizabilă.

Foto. Dorin Nadrau