Identitatea naţională a Basarabiei în condiţii de criză

Identitatea naţională a Basarabiei în condiţii de criză

Autor: Galina Martea (dr., academician de onoare al învăţământului universitar din R.Moldova)

Dacă prin termenul de identitate putem identifica individualitatea unei persoane, atunci, în acelaşi mod, prin termenul respectiv urmează să identificăm şi imaginea unei ţări care reprezintă un popor, o naţiune, o societate. Ȋn ambele cazuri prin conţinutul identităţii se distinge multitudinea de elemente care exprimă în mod direct imaginea faţă de sine şi faţă de ansamblul aspectelor prin care se identifică o fiinţă sau un obiect prin propria individualitate. Ȋntr-un acemenea proces rolul determinant îi revine conţinutului motivaţional care implică factori dinamici ce sunt în directă legatură cu comportamentul omului într-un mediu social. Cu atât mai mult, în procesul respectiv, comportamentul individului urmează a fi condiţionat şi motivat în modul cel mai distins şi nobil de comportamentul acelor persoane care administrează mediul social al respectivei comunităţi. Deci, pentru a identifica personalitatea sau identitatea unei societăţi, în primul rând, trebuie să identificam imaginea reală a clasei de guvernare prezentă în capul societăţii, care este reglatorul tuturor proceselor sociale şi substanţa prioritară în motivarea oricărui individ din comunitatea respectivă.

Fiinţa umană, fiind şi fiinţa socială, este acel obiect care tinde mereu de a-şi forma identitatea prin propriul comportament ce activează în baza conştiinţei de sine. Ȋn acest proces omul încearcă să înveţe şi să facă diferenţieri dintre rolul său ca individualitate socială şi în calitate de membru al unei societăţi. Astfel, omul aspiră în permanenţă să se prezinte în viaţa de zi cu zi cu fapte concrete în acţiuni, acestea fiind cật mai folositoare pentru sine şi pentru propria societate. Acţiunile omului în procesele de existenţă devin tot mai pronunţate şi mai benefice atật pentru sine, cật şi pentru comunitate doar atunci, cậnd sunt influenţate şi motivate pozitiv de mediul social existent, de clasa de guvernare corespunzătoare, de modul cum este organizată administrarea societăţii respective. Ȋn caz contrar, acestea fiind cu efecte negative, omul societăţii devine tot mai pasiv şi mai rezervat în acţiuni, neavậnd la bază substanţa motivaţională necesară, astfel evoluậnd destul de lent spre o treaptă superioară a dezvoltării. Respectiv, în acelaşi mod, şi societatea corespunzătoare începe să diminueze în dezvoltare, punậnd în pericol şi fenomenul de identitate naţională. Astfel, începe procesul de stagnare a societăţii, iar omul devine tot mai ruinat în existenţa socială. Ȋn acest proces bilateral al existenţei omul nu reuşeşte să-şi formeze individualitatea cu identitatea autentică, iar societatea devine tot mai inferioară în faţa proceselor identitare.

Procesele identitare se întemeiază pe valorile umane (personale şi sociale), având la bază   sentimentul suprem faţă de valorile naţionale. Pentru a menţine echilibrul real al valorilor identitare într-o societate este necesar să existe în mod real suportul motivaţional autentic din partea clasei dominante, bazat în exclusivitate pe corelaţia dintre conştiinţa personală şi cea naţională. La acest subiect, acţiunea prioritară revine pe umerii acelor persoane care administrează ţara, statul, societatea. Deci, pentru a contura această poziţie cu accente clare urmează să identificăm la concret care este individualitatea, personalitatea şi identitatea naţională a unei ţări. Aici ar fi cazul să abordăm care este identitatea naţională a Basarabiei în condiţiile când valorile naţionale identitare sunt negate la direct şi indirect, iar societatea este dispersată în diverse direcţii şi forme de gândire.

Basarabia, fiind o ţară de origine latină, parte integrantă a naţiunii şi literaturii române, este obligată să respecte aceste valori supreme care determină identitatea poporului şi a societăţii. O societate formată şi apărută istoriceşte ca stat în baza unității de limbă, de teritoriu, de existenţă socială şi economică, tradiţiilor şi sistemului de credinţă, aspectelor spirituale şi morale trebuie să-şi urmeze cu demnitate ansamblul manifestărilor în acţiuni în aşa mod ca să scoată în evidenţă permanent particularitățile specifice ale culturii naționale şi de conștiinţă a originii de neam. Ȋn acest proces de menţinere a valorilor identitare şi naţionale rolul fundamental îl constituie pătura dominantă a societăţii, care este menită să poarte întreaga răspundere în dezvoltarea, orientarea şi educarea poporului. Pentru realizarea acestor obiective clasa dominantă a societăţii trebuie să demonstreze în toate acţiunile realizate transparenţă şi onestitate, comportament cu caracter cert. Astfel, vor fi puse în mişcare acele valori umane care vor corespunde necesităților naţionale şi idealurilor generate de acestea. Respectiv, şi omul societăţii se va forma în limitele umane corespunzătoare, astfel înţelegând corect esenţa mişcărilor şi schimbărilor sociale, urmând şi respectând cu demnitate tradiţiile şi convingerile naţionale.

Contrar voinţei poporului, acţiunile realizate de clasa dominantă din Basarabia se produc în direcţii opuse şi contradictorii, care deviază de la normalitate. Aceasta are loc în condiţiile când poporul este adus la limita disperării şi a sărăciei, iar omul puterii din stat nu cunoaşte ce este omenia şi răspunderea integrală faţă de societatea pe care o administrează. Aceşti oameni ajunşi la cârmuirea statului şi-au asumat răspunderea deplină doar pentru propria personalitate, acumulând   avere pe principii de necinste, iar poporul este lăsat pradă curentului ce bântuie atât din afară, cât şi din interiorul ţării. Clasa de guvernare, indiferentă şi incompetentă, nu doreşte să cunoască nici într-un mod aspectele ce ţin de necesităţile omului din societate, nu vrea sa înţeleagă care sunt problemele cele mai importante în a menţine echilibrul valoric al unei naţiuni pe principii de umanitate şi respect bilateral, nu vrea să recunoască corect valorile identitare naţionale ale acestui ţinut cu nume Basarabia. Activitatea şi acţiunile întreprinse de clasa dominantă se reduc numai la compartimentul “necesităţi personale” şi anume: de a produce efecte pozitive în acumularea de bunuri materiale pentru propria fiinţă atât timp cat se află la putere. Alte chestiuni nu-i mai interesează, iar poporul trăieşte şi există la voia intâmplării. Deci, concluzia este ca mentalitatea acestor persoane ce stau la cârma puterii în stat este destul de demodată, dar destul de reală şi prezentă pentru Basarabia. Cât priveşte poziţia privind valorile naţionale identitare, acestora nici nu le pasă despre acest subiect atât de important pentru o ţară, o naţiune. Această problemă de fapt nici nu există în dialogul social şi în activităţile preconizate în administrarea societăţii, în dezvoltarea şi educarea corectă a poporului. Faptele reale ce se produc în cadrul societăţii demonstrează de la sine acest lucru, fără a mai fi prezente şi alte argumente suplimentare. Fenomenul valorilor naţionale cu accent pe identitatea naţională nu figurează ca acţiune la ordinea zilei şi nu prezintă nici o importanţă în viziunea guvernanţilor. La ordinea zilei sunt prezente în pozitie verticală alte chestiuni care, la rândul lor, produc doar ruinarea şi instabilitatea completă a ţării, dezvoltă în mod spectaculos corupţia şi birocraţia, dezbină poporul în mod intenţionat pentru ca societatea să-şi piardă în totalitate coeziunea internă. Cât despre alte probleme ce ţin de dezvoltarea economică şi socială a ţării, de dezvoltarea umană a societăţii nu sunt de actualitate. Oricum sărăcia şi degradarea socială au atins apogeul, iar clasamentele mondiale la care R.Moldova este parte componentă sunt doar o realitate pentru ţară. Degradarea socială şi sărăcia la cel mai înalt nivel s-a obţinut în rezultatul acţiunilor întreprinse de clasa dominantă. Acţiunile acestora de-a lungul anilor au secătuit buzunarul financiar al statului prin cele mai josnice şi murdare căi, iar poporul condus în mod artificial către sărăcie şi degradare a fost nevoit, totodată, să accepte condiţiile prezente. Astfel, procesul istoric în cadrul ţării s-a produs, iar fenomenele ce ţin de valorile naţionale identitare au rămas dincolo de spaţiul populat. Este un lucru nefiresc, însă realitatea din Basarabia vorbeşte cu fapte concrete la direct şi indirect despre toate acestea.

Fiecare fiinţă umană, fiecare popor tinde mereu spre desăvârşire, spre valori umane nobile. Acest lucru este firesc în dezvoltarea umană. Totodată, fiecare popor, fiecare comunitate tinde către valorile naţionale, corelate cu originea de neam. Ȋn acest proces este cert că rolul hotărâtor îl are statul cu clasa de guvernare, care reprezintă substanţa prioritară în a motiva omul şi societatea în toate acţiunile întreprinse. La rândul lor, acţiunile întreprinse de clasa dominantă trebuie să fie realizate pe principii de drept şi transparenţă care să exprime un exemplu real pentru om şi societate. Numai în aşa mod se construieşte societatea bazată pe valori autentice naţionale, iar omul societăţii este îndatorat să recunoască cu demnitate originea de neam şi respectul faţă de complexitatea valorilor identitare. Astfel, şi poporul din Basarabia, dacă ar fi motivat corect de către clasa de guvernare, ar urma să onoreze cu mare credinţă valorile identitare naţionale. Iar clasa dominantă a societăţii, fiind obligată să-şi modifice în modul cel mai urgent mentalitatea şi comportamentul, trebuie să producă cele mai umane efecte în prosperarea ţării şi în recunoaşterea/valorificarea deplină a identităţii naţionale, ca valoare absolută pentru o naţiune. Numai în aşa mod se va produce efectul mult dorit şi mult aşteptat întru binele poporului, indiferent de faptul că destinul Basarabiei, în repetate rânduri, inclusiv la începutul secolului XXI, este marcat profund de criza identitară, rezultat al unei mentalităţi mărginite a clasei de guvernare. Cu speranţă, schimbările pozitive în dezvoltarea Basarabiei pot parveni pe parcurs, dacă vor fi modificate în totalitate procesele administrării din cadrul ţării. Criza identitară; perioada de tensiune economică, socială şi politică; procesul justificat prin încălcarea şi nerespectarea valorilor identitare naţionale oricum se vor remodela în timp, cu dorinţa corespunzătoare, însă pagina neagră din istoria basarabeană va rămâne nestearsă pentru totdeauna.

Foto. Galina Martea