DIN COMOARA TA, PĂRINTE

Gabriela Genţiana Groza   

Locaşul sfânt al bisericii  clujene ,,Înălţarea Sfintei Cruci’’ ne primeşte cu căldură  la slujbele  religioase orânduite după Pravila bisericii ortodoxe. După credinţa fiecăruia dintre noi, plecăm  la casele noastre îmbogăţiţi în speranţa că putem să menţinem  şi să răspândim flacăra iubirii  pentru Dumnezeu -Atotcreatorul în familiile noastre şi, atunci când e posibil, în societate. Situarea  bisericii aici, între blocurile de locuinţe din strada Plopilor Noi, este una dintre realizările cele mai frumoase ale Municipiului Cluj-Napoca. La 2 septembrie 2007 Înalt Preasfinţitul Arhiepiscop şi Mitropolit Bartolomeu Anania, înconjurat de un  însemnat sobor de preoţi şi diaconi  a târnosit această Biserică Parohială. Pentru activitatea desfăşurată la edificarea  Sfântului locaş, Prea Cucernicul părinte Iulian Benche, ctitorul bisericii a fost distins cu rangul de Iconom Stavrofor. Înaltul Prelat Bartolomeu, în acelaşi timp cărturarul Valeriu Anania, este pictat pe unul dintre zidurile bisericii,  rămânând în amintirea enoriaşilor noştri. La mânăstirea Văratic unde a lucrat mai mulţi ani Î.P.S. scria în decembrie 1982: ,,Singurătatea mea este aceea a luminişului străjuit de lujere înalte, opt şi mai multe de opt, cu frunza veşnic foşnitoare. Când jos la mine e noapte, vârfurile ard împrejur şi freamătă, într-un amurg prelung, sub lună plină şi uneori, în aurorele polare. Amintirea e rugul cel nemistuit al omului răzleţ’’.

Comemorarea anul acesta a  trei ani de la trecerea la cele veşnice a Î.P.S.Mitropolit a fost un moment deosebit desfăşurat în prezenţa enoriaşilor Bisericii ,,Înălţarea Sfintei Cruci”. Slujba de parastas a fost  oficiată de către Părintele paroh Gavril Vârva, Părintele Iulian Benche şi Părintele Grigore Soporan. Am simţit apropierea de obştea bisericii a sufletului celui care, în unul dintre cele mai frumoase poeme intitulat ,,Axion” din volumul ,,Anamneze”( 1984), cu mult har duhovnicesc şi talent literar, scria, acordând  caracter divin feminităţii, referindu-se  la Fecioara Maria:

,,M-apropii de tine cu dulce sfială,

ca aburul gliei de slava domoală,

şi cumpăn văzduhul ca norul stingher,

uşor pentru humă, prea greu pentru cer.

Mă bucur cu tine cu dulce cântare,

ca scoica-ntr-o undă, ca roua-ntr-o floare

că numai prin tine suflarea-mi scânteie

a opta lumină pe reci curcubeie.

Mă mântui prin tine cu dulce  minune,

cum gândul nu ştie, cum graiul nu spune,

cum numai oglinda făptură mi-o-ngână,

cu-o faţă-n lumină, cu alta-n ţărână.

Şi cântu-te, Doamnă, cu dulce uimire,

cu inima prinsă pe struna subţire,

ca stema-ntr-o rază, ca măru-n parfum,

cercând veşnicia pe clipe de-acum’’

Am avut ocazia să îi ascult predica  la mânăstirea Nicula, unde se află icoana făcătoare de minuni a Fecioarei cu pruncul. Era 15 august 2000, sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului. Glasul Î.P.S. Bartolomeu Anania a răsunat cu fermitate în faţa a peste 300.000 de credincioşi sosiţi în pelerinaj cu o săptămână înainte.În cuvântul său  milita pentru libertatea  înţeleasă a omului; împotriva legiferării homosexualităţii la noi şi contra violenţei şi pornografiei în media românească. ,,Vrem să intrăm în Europa, nu în Sodoma!” afirma cu tărie Înaltul Prelat.

Aveam să îl întâlnesc în preajma copiilor la Biblioteca judeţeană ,,Octavian Goga” Cluj

vorbindu-le părinteşte, dându-le sfaturi şi acordând autografe  la cartea sa ,,Păhărelul cu nectar”

prilej cu care i-am dedicat madrigalul:

Din comoara ta, Părinte,

Dăruit-ai lucru rar:

Picăturile prea sfinte,

,,Păhărelul cu nectar’’.

Gabriela Genţiana Groza