Încă un pas
2 min readÎncă un pas
Autor: Cornel Cotutiu
S-o luăm mai întâi școlărește: drama istorică ”Răzvan și Vidra”,de Bogdan Petriceicu Hasdeu, e alcătuită din cinci cânturi (adică acte). Cântul al IV-lea se intitulează ”Încă un pas”, iar ultimul are titlul ”Mărirea”.
În actul final, Vidra, cea care i-a picurat în creier, zi de zi, ambiția de a ajunge domnitor, acum îl sfătuiește să renunțe la așa demnitate statală. Ei bine, nu! Răzvan era prea contaminat de pofta puterii, încât nu renunță la postura de a fi cel mai puternic din stat.
Mi-am amintit de piesa aceasta când am aflat că Traian Băsescu a acceptat să i se acorde distincția de academician de onoare al Academiei oamenilor de știință din România.
Prin urmare, e încă un pas spre a încheia traseul familiei Ceaușescu: el – doctor honoris causa al câtorva academii și instituții minore, ea – savant de renume mondial.
E, totuși, o nepotriveală: Din cîte știu, doamna Băsescu este o Doamnă și nici pomeneală o semianalfabetă (savată de renume mondial), precum Ceaușeasca.
Deci, unde găsim o Ceaușească, pentru a repeta scenariul dictaturii antedecembriste?
În cazul acesta, ar fi o soluție, pentru alcătuirea unui duet de academicieni postdecembriști: ea să fie Elena Udrea, intelectuală multilateral pricepută, de la croșertat la guvernat. Se poate cumpăra o Academie, care să instituie un premiu special; de pildă, doctor honorius causa pentru cel mai adânc decolteu al unei ministeriese. Așa, se poate crea un cuplu care să-l reediteze pe cel al ”odiosului” și al ”sinistrei”.
Prin urmare, Academie Română, ia în seamă sugestia mea!
Cornel COTUȚIU