In Memoriam: Nicolae Toma – redactorul-şef al ziarului „Zorile Bucovinei”

In Memoriam: Nicolae Toma – redactorul-şef al ziarului „Zorile Bucovinei”

Autor: Maria Toacă (Cernăuţi, Nordul Bucovinei, Ucraina)

De-acum, vorbim la trecut și despre Nicolae Toma: cu mult curaj a menținut viaţa „Zorilor Bucovinei”, a apărat cauza românească, a crezut în scrisul său

Știam că nu se simte bine, că e în suferință, dar n-am crezut că e atât de grav. Vestea neagră din această dimineață a pus punct la orice speranță de a-l întâlni, de a fi împreună cu Nicolae Toma, ultimul redactor-șef al ziarului „Zorile Bucovinei” – în formatul clasic, așa cum a apărut aproape opt decenii. Nu i-a fost ușor din primele zile când, după moartea fulgerătoare a celui de-al treilea redactor, Gheorghe Mihalcean, a preluat conducerea ziarului. Dar, fiind un optimist iremediabil, Nicolae Toma a reușit. Din 1999, după decesul subit al predecesorului său Gheorghe Mihalcean, şi până la ultimele numere din 2019 a înfruntat cu optimism și curaj toate vicisitudinile prin care a trecut şi s-a confruntat „Zorile Bucovinei”, această moştenire frumoasă, încărcată de istorie, dar şi grea povară pe umerii săi, care i-a zdruncinat sănătatea și i-a grăbit plecarea la colegii noștri din ceruri.

De obicei, atunci când se amintea despre rolul primenitor în viaţa conaţionalilor a acestei unice odinioară publicaţii în limba română din nordul Bucovinei, unii se exrimau „a fost (un fenomen, un bastion, o făclie)”, iar optimistul Nicolae Toma prefera să spună „este” și „va fi”. În ciuda tuturor încercărilor, el, optimistul, pe lângă „este” avea cutezanţa să afirme cu încrederea şi curajul specific biblicului Toma necredinciosul „şi va fi”, neuitând, „desigur”, de acel clasic „a fost”. Or, pentru el totul se aduna în întregul monolit – „Zorile Bucovinei” a fost este şi va fi.

Nu dispera nici atunci când nouă, celor câţiva membri ai colectivului, ni se părea că nu mai există salvare, că funia ajunge la par. De fapt, numai membrii familiei au ştiut cu adevărat ce se ascundea după răbdarea şi optimismul său, câtă sănătate îl costa curajul. Doar în mare parte prezentul şi încrederea în viitorul acestui bastion al limbii române, căruia Nicolae Toma i-a consacrat toate forţele creatoare, se datorează „spatelui frontului”, fiinţelor dragi de acasă, antrenate şi ele să osârduiască asiduu pe ogorul ziaristicii. Binecunoscute cititorilor, soţia Felicia şi fiica Diana, i-au fost cel mai de nădejde sprijin şi ajutor, cel mai mobilizator imbold pentru noi proiecte, întărindu-i continuu în suflet speranţa în ziua de mâine a „Zorilor…”. Cu scopul a ne întări în lupta cu nedreptăţile de tot soiul, a şi fost fondată Societatea Jurnaliştilor Români Independenţi din regiunea Cernăuţi, iniţiativa şi realizarea acestei idei aparţinându-i în întregime preşedintelui Nicolae Toma.

În aceste clipe grele suntem alături de soția Felicia și fiica Diana, le împărtășim durerea, rugându-ne la Dumnezeu să le dea putere pentru a rezista la marea pierdere. Fie-i amintirea veșnică și Bunul Dumnezeu să-l odihnească în eterna pace a Raiului!