Inteligența Artificială, competiția geopolitică și relațiile transatlantice

Inteligența Artificială, competiția geopolitică și relațiile transatlantice

Autor: Alexandru Lăzescu

Tehnologiile de vârf, în particular Inteligența Artificială, vor avea un impact major în contextul actualei competiții geopolitice; UE are puține șanse să rămână un actor semnificativ, dar din America, sub impulsul viitoarei administrații Trump, vin semnale pozitive.

„Inteligența Artificială este viitorul, nu numai pentru Rusia, dar pentru întreaga omenire…oricine devine lider în această sfera, va stăpâni lumea”, spunea Vladimir Putin în 2017. În general se consideră că Statele Unite și China sunt liderii necontestați în domeniu. Dar rușii văd în tendințele europene de hiper-reglementare în materie de tehnologie, în special legate de Inteligența Artificială, o oportunitate pentru ei. „Uniunea Europeană, dar și China au pus prea multe obstacole în calea dezvoltatorilor din zona Inteligenței Artificiale”, este de părere Alexandr Vedyakhin, directorul adjunct al băncii Sberbank, deținută majoritar de stat, citat de Reuters, care crede că și țara sa ar putea deveni un actor major pe plan mondial în domeniu.

E posibil ca mulți să nu ia în serios astfel de declarații, mai ales că vin de la o țară implicată într-un război de uzură. Nu ar trebui să o facă. Rușii au o formidabilă școală în materie de matematică, fizică, chimie – în general în materie de științe și chiar dacă au avut probleme să transpună în practica comercială rezultatele cercetărilor avansate din aceste domenii s-au dovedit totuși extrem de competitivi atunci când a fost vorba de tehnologii cu utilizări în domeniul militar sau cel al cercetării spațiale.

Nu același lucru se poate spune și despre europeni atunci când e vorba de noile tehnologii de vârf precum Inteligența Artificială, computerele cuantice și celelalte care stau la baza economiei digitale. În cadrul unei conferințe ținute la Universitatea Princeton pentru a discuta despre volumul său „Genesis: Inteligența artificială, speranța și spiritul uman” (unul dintre ceilați doi autori este Henry Kisinger, din păcate dispărut între timp dintre noi), Eric Schmidt, fostul președinte Google, comentând pe marginea diferitelor abordări în materie de reglementări privind Inteligența Artificială spunea că principalul exemplu negativ care îi vine în minte este cel al UE. „În Europa vor să reglementeze înainte de a ști ce anume trebuie reglementat în ceea ce privește Inteligență Artificială”, confirma într-un interviu pentru Bloomberg și Sebastian Siemiatkowski, președintele companiei suedeze de tranzacții financiare pentru comerțul electronic, Klarna. În afară de asta, eventualele inițiative în materie vor fi descurajate și de costul ridicat al energiei din Europa. Ceea ce este o problemă, centrele de date uriașe de care au nevoie programele de Inteligență Artificială au un consum extrem de ridicat de energie eletrică. Rezultatul este că UE riscă să devină un actor minor într-un domeniu critic pentru competitivitatea economică și militară globală.

Din această perspectivă China se dovedește un competitor formidabil. Dispune de resurse substanțiale, o enormă bază de date, energie ieftină, un sprijin consistent din partea guvernului. Spre deosebire de cele occidentale, corporațiile chinezești sunt complet la dispoziția autorităților. E adevărat, strângerea consistentă a șurubului ideologic și controlul tot mai extins exercitat de Partidul Comunist sub conducerea lui Xi Jinping pare să fi descurajat inițiativa și abordările creative. Problema e că și de partea cealaltă, în Occident, în Europa și până de curând și în America în mandatul lui Joe Biden, asistăm la un comportament în parte similar. Ceea ce riscă să anuleze un potențial avantaj competitiv în raport cu Beijingul.

În America, în ultimii 15 ani, un impact negativ major l-au avut politicile progresiste promovate de Barack Obama și mai ales de administrația Biden în care deciziile au fost luate de o falangă radicală de stânga din Partidul Democrat. Care favorizează un stat atotputernic extins, cu o atitudine ostilă față de segmentul privat. Despre administrația Biden, Marc Andresseen – un nume de referință în Silicon Valley, el este cel care a lansat primul browser, Mosaic, și a avut un rol semnificativ, ca investitor sau membru în consiile de administrație, în unele dintre cele mai celebre companii pe plan mondial, de la Meta/Facebook, Instagram, Airbnb, Pinterest la Lyft sau Oculus – spune că a instaurat un „autoritarism soft”, impunând cenzura digitală, mai ales în perioada pandemiei, și a blocat conturilor bancare ale adversarilor politici (între care mulți dintre cei care au făcut parte din prima echipă Trump, inclusiv Melania Trump).

Acest comportament i-a determinat pe o serie întreagă de antreprenori și investitori importanți din Silicon Valley, în frunte cu Elon Musk, care până atunci votaseră întotdeauna cu democrații să schimbe tabăra și să-l sprijine la alegerile trecute pe Donald Trump. Dar chiar și cei ca Jeff Bezos de la Amazon sau Marc Zuckerberg care nu l-au sprijinit explicit s-au arătat extrem de satisfăcuți de victoria fostului și actualului președinte.

„După 5 noiembrie a devenit din nou OK să spui glume, să faci lucruri, să angajezi în baza meritului nu a criteriilor de diversitate”, spune Marc Andreessen. Deși cei mai mulți din Silicon Valley nu au renunțat neapărat la convingerile lor ideologice liberale era clar, după cum s-a văzut din întreaga atmosferă din ultimele săptămâni (la bursa din New York, Donald Trump, venit să sune clopoțelul care marchează începutul fiecărei sesiuni de tranzacții, primul președinte care face asta de la Ronald Reagan încoace, a fost aplaudat entuziast!) că se săturaseră de perioada de represiune soft în care exprimarea unor „opinii neconforme” cu linia woke devenise riscantă, îți puteai pierde slujba, prietenii, statutul social. În același timp am asistat la un adevărat pelerinaj la Mar-a-Lago, pentru discuții cu Trump, ale unor personaje la care nimeni nu s-ar fi așteptat doar cu puțină vreme în urmă.

Marc Andreessen spune în cursul unui dialog cu Bari Weiss, pe podcastul „Honestly” al acesteia, că victoria lui Trump reprezintă un moment pivotal pentru întregul sector de tehnologie și în general pentru inovarea și antreprenoriatul din Statele Unite. În opinia sa o continuare a regimului Biden, prin Kamala Harris, ar fi fost dezastruoasă pentru evoluțiile în domeniile Inteligenței Artificiale, crypto și al startup-urilor. Una dintre cele mai interesante dezvăluri e aceea că momentul în care a decis să treacă de partea lui Donald Trump a urmat unei întâlniri la Casa Albă în care celor prezenți li s-a spus că Inteligența Artificială este o tehnologie care urmează a fi controlată în întregime de guvern, trebuie să rămână un domeniu restrâns cu doar 2-3 corporații care să lucreze în strânsă corelație cu administrația așa că investițiile în startup-uri interesate în Inteligența Artificială trebuie descurajate.

Există destule voci peste Ocean care vorbesc despre o adevărată revoluție în America. Cu o schimbare radicală de abordare și pe plan intern și pe plan extern. Un cunoscut investitor, Bill Ackman, spunea că este de departe cea mai pro-business administrație din perioada vieții sale. Donald Trump, care deja acționează aproape ca un președinte în funcție, eclipsându-l masiv pe Joe Biden, speră ca în acest fel să poată revigora baza industrială a Americii, să reducă risipa și blocajele birocratice, prin acel departament DOGE gestionat de Elon Musk și Vivek Ramaswamy, și să stimuleze inițiativele în domeniul tehnologiilor de vârf.

Dacă prima provocare cere evident destul timp, celelalte obiective asumate ar putea avea cel puțin parțial succes având în vedere calitatea celor dispuși să se implice. Ce e sigur e că vom vedea cum administrația Trump va dori să stimuleze inițiativele pe segmentul Inteligenței Artificiale, între altele adoptând o politică destul de laxă în materie de reglementări, în contrast serios atât cu abordarea adoptată de administrația Biden, cât și cu cea din Uniunea Europeană.

Din acest ultim punct de vedere, dar și din perspectiva mai largă a economiei digitale, este de așteptat o coliziune între administrația Trump și Uniune, în special cu Comisia Europeană, unde accentul este pus pe hiper-reglementare și introducerea unui control relativ strict al mediului online, în special Social media, pe care mulți îl consideră un demers clar de cenzură digitală, prin intermediul directivei DSA (Digital Services Act). Este un aspect în general mult mai puțin discutat decât cel al eventualelor tarife care ar putea fi aplicate de către Statele Unite unor bunuri și produse din Europa.

Coliziunea s-ar putea manifesta pe două direcții. Prima este legată de încercarea europenilor de a impune condiționări relativ extinse privind moderarea conținutului postat pe rețelele sociale. Un exemplu sunt presiunile exercitate asupra X și Elon Musk de către fostul comisar Thierry Breton. Ceea ce a provocat ulterior o reacție din partea lui JD Vance care a declarat că dacă UE dorește ca Statele Unite să continue să-i ofere o umbrelă de securitate va trebui să respecte libertatea de expresie ca o valoare fundamentală.

Dacă administrația Biden a acceptat tacit acest tip de tratament aplicat corporațiilor Big Tech americane, fiind din acest punct de vedere în mare pe aceeași lungime de undă cu atitudinea Bruxelles-ului, de acum înainte lucrurile se vor schimba semnificativ în relația cu o administrație în care nu doar Elon Musk, ci și unii ca Mark Zuckerberg, cu Meta, se vor bucura de un sprijin ferm din partea președintelui.

În al doilea rând este de așteptat ca și alte demersuri europene împotriva giganților tehnologici americani, precum Amazon, Google sau Apple, să ducă la reacții dure din partea Casei Albe. Similar, e greu de crezut că în noua formulă Casa Albă va accepta abordarea restrictivă a europenilor în ceea ce privește reglementarea Inteligenței Artificiale.

Cum va reacționa UE, unde au fost cultivate și continuă să fie prezente, inclusiv în România, poziții ostile simpliste față de Trump în dezacord cu ceea ce se întâmplă peste Ocean unde președintele ales se bucură în acest moment de o semnificativă percepție pozitivă? UE este vulnerabilă din punct de vedere militar, nu doar din perspectiva resurselor materiale (faptul că se tot dă exemplul bugetelor militare cumulate mult mai mari ca bugetul Rusiei nu este neapărat relevant, grosul banilor se duc pe salarii!), ci și al voinței politice. În plus, victoria lui Donald Trump a încurajat curentele populiste suveraniste de pe continent ceea ce pune establishment-ul politic european într-o poziție precară. UE ar putea încerca să utilizeze menținerea unor relații comerciale extinse cu China, inclusiv prin refuzul de a exclude anumite domenii strategice solicitate de americani, dar asta ar fi o abordare extrem de riscantă pentru o Uniune aflată într-un pronunțat declin economic, cu o pondere în PIB-ul mondial în scădere semnificativă, declin tehnologic (companiile UE lipsesc aproape cu desăvârșire din peisajul mondial în domeniile de vârf, fiind chiar în urma unor țări ca India), și influență diplomatică. UE este prea puțin luată în serios pe plan global și odată cu venirea lui Donald Trump acest fenomen se va accentua.

Foto. Alexandru Lăzescu