Vasile Tărâțeanu, arcașul neamului românesc din Nordul Bucovinei

Vasile Tărâțeanu, arcașul neamului românesc din Nordul Bucovinei

Autor: Maria Toacă (Cernăuţi, nordul Bucovinei, Ucraina)

Aplauze pentru Ana-Cristina Tărâțeanu, realizatoarea filmului documentar „Vasile Tărâțeanu, arcașul neamului românesc din Nordul Bucovinei”

Nu e doar o coincidență, e o vrere a destinului și un dar al puterii divine, ca de sărbătoarea Înălțării Sfintei Cruci, ținute în nordul Bucovinei după stilul vechi al calendarului bisericesc, Vasile Tărâțeanu să revină printre noi, la un an de la trecerea în lumea umbrelor, așa cum apărea în fiecare toamnă la 27 septembrie de ziua sa. De fapt, a fost întotdeauna în mijlocul comunității cu fapte ziditoare și cuvânt de încurajare, inima, neastâmpărul și energia sa continuându-și cursul prin faptele copiilor săi, cea mai activă fiind mezina Ana-Cristina. Pe cât a fost de alintată de tăticul ei în prourul copilăriei, pe atât de asemănătoare îi este astăzi în îndârjirea de a lupta și învinge. Toți păstrăm frumoase, emoționante, neordinare amintiri despre viața noastră împreună cu poetul, militantul pentru drepturile românilor, fondatorul de societăți naționale, festivaluri și ziare, Vasile Tărâțeanu. Însă, până la urmă, numai cei mai apropiați, numai familia îi păstrează vie amintirea. Puțini sunt asemenea lui Vasile Tărâțeanu să-și lase pentru mai apoi propriile interese și să se consacre popularizării moștenirii altora. Am în vedere, străduința sa de a-i face cunoscuți în spațiul românesc pe scriitorii din nordul Bucovinei, de a obține fonduri pentru editarea de ziare, a organiza spectacole ale artiștilor noștri.

Vasile Tărâțeanu a ars pentru promovarea, apărarea și perpetuarea a tot ce-i românesc pe pământul nostru, având, norocul și de o vrednică moștenitoare a averii spirituale. Și dacă fiul Alexandru s-a afirmat ca artist în lumea muzicii, fiica Cristina a luat în mâinile sale „Casa Limbii Române”. Susținută de Consulul General al României, Irina Loredana Stănculescu, duce mai departe visul tatălui ei de a realiza proiectul de restaurare a Casei lui Aron Pumnul, unde urmează să funcționeze muzeul „Mihai Eminescu”. Acum a dus la bun sfârșit un alt proiect, susținut financiar de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni – filmul documentar „Vasile Tărâțeanu, arcașul neamului românesc din nordul Bucovinei”, lansat de ziua nașterii tatălui ei la Palatul Național al Românilor din Cernăuți, unde la 15 iunie 2021 Vasile Tărâțeanu a semnat cu partea română și ucraineană acordul privind reconstrucția Casei Memoriale „Aron Pumnul”, în curtea căreia prin străduința sa, în 1991, a fost inaugurat bustul lui Mihai Eminescu. Cristina, împreună cu echipa de filmare – Dumitru Storoj în calitate de operator, prof. universitar, dr. Diana Chibac (sonorizarea textului), jurnaliștii Mariana Struț și Leonid Parpauț (redactor) în termeni restrânse a realizat o peliculă de mai bine de două ore, care cuprinde în linii generale viața, creația literară, activitatea publică a protagonistului filmului. Știu că a început să adune material, să filmeze secvențe, bunăoară la Botoșani, încă înainte de a-i fi proiectul acceptat de DRP. Oricum avea să facă ce și-a pus în gând pentru înveșnicirea numelui tatălui ei, însă susținerea Guvernului României i-a facilitat eforturile. Mulțumiri pentru ajutorul acordat, în special Secretarului de Stat, Gheorghe Cârciu, au fost exprimate și din partea consulului general Irina Loredana Stănculescu, prezentă și în film cu sentimente de aleasă afecțiune și recunoștință pentru tot ce a însemnat și simbolizează astăzi numele lui Vasile Tărâțeanu nu doar în nordul Bucovinei, ci și în alte teritorii unde trăiesc români înstrăinați, dar și în România. Impresionant a răsunat rostirea românească a fiicei mai mari Mariana, crescută în mediu ucrainean. Cu toate că soarta i-a predestinat tatălui ei o altă familie, ea este foarte apropiată de fratele Alexandru, de sora Ana-Cristina și de mama lor Lenuța Vântu-Tărâțeanu. De dragul lor și a bunicii Elena din Sinăuți a învățat limba română. Soția Lenuța și-a asumat greul casei, creșterea copiilor și toate treburile de familie, lăsându-i soțului libertatea de a se consacra muncii de creație și în folosul comunității. În film îl vedem pe Vasile Tărâțeanu în fruntea Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi”, în postura de lider al protestelor întru apărarea limbii române (evocat în cântecul interpretat de Natalia-Camelia Proțiuc), de dirijor al paradei portului popular… În sală se aflau aproape toți dintre cei ce l-au evocat în film – profesorul Ilie Popescu, vicepreședintele Centrului „Eudoxiu Hurmuzachi”, juristul dr. Eugen Patraș, susținătoarea la toate activitățile prof. dr. Alexandrina Cernov, membru de onoare al Academiei Române, colegii jurnaliști Vasile Bâcu, Nicolae și Felicia Toma, Tudor Andrieș, Vasile Carlașciuc, profesoara de română de la Probotești, Tatiana Tutunaru-Bârzu, și mulți alții. Un cuvânt aparte pentru apărătorul sfintelor noastre altare, care a fost Vasile Tărâțeanu, au avut fețele bisericești – preotul Dumitru Găină, parohul sfântului lăcaș din localitatea Valea Cosminului, și arhimandritul Nikita, care au început manifestarea cu rugăciune și au binecuvântat masa pregătită de familie.

Nu e cazul să povestesc conținutul filmului, el urmând să fie difuzat și accesibil tuturor doritorilor de a-l cunoaște, de a nu-l uita pe cel care ne-a învățat să ne păstrăm demnitatea de român, să pășim vertical prin viață. Am și eu multe amintiri, activități împreună cu Vasile Tărâțeanu, precum și împliniri datorită încurajării din partea sa. I-am spus la final Cristinei să continue acest proiect, pentru că au mai rămas multe lucruri foarte importante în afara cadrelor, așa cum sunt înfăptuirile în comuna Mahala, contribuția, lucrările lui Vasile Tărâțeanu în colaborare cu primăreasa Elena Nandriș. Momentul muzical, cântecul Carolinei Jitaru, pe versurile poetului „Nici milă, nici scuză”, de asemenea, ne duce cu gândul la continuarea peliculei, unde ar fi loc și pentru acest cântec.

Nu e simplu de cuprins necuprinsul care a fost Vasile Tărâțeanu, însă fiica sa Ana-Cristina a reușit să dea expresie dorinței lirice a poetului de a fi asemănător firului de iarbă: Călcat în picioare/ din nou mă ridic – tare de firav/ mare de mic// La înălțimea ta/ vreau să ajung/ mă-ntind de o șchioapă/ și-mi pare că-s lung”.

~

***

Foto. Maria Toacă