POEME NEWYORKEZE (1)

Virgil CIUCĂ

 

NU VREAU

 

Nu vreau religii ipocrite

Nu vreau biserici trădătoare

Credinţele sunt rânduite

Să ne ţină în închisoare

Detest puteri imperiale

Ce-şi împart bogăţia lumii

Invoc revolte proletare

Să spânzure pe toţi nebunii

Ne vreau drapelul libertăţii

Să fi e călcat în picioare

De hoardele dezlănţuite

Ce poartă haine militare

Nu vreau guverne globaliste

Ce ne conduc fără onoare

Detest ţările anarhiste

Ce-au fost născute din teroare

 

 

URAGANUL SANDY

 

Vine uraganul – zgomot de şenile

Arborii pădurii se zbat în neştire

Negurile nopţii ţipă şi recheamă

Pasărea furtunii orfană de mamă

Cerul nu se vede, nu se văd nici nori,

Uraganul Sandy e la trecători

Nicio vietate nu ar îndrăzni

Să-l privească-n faţă, mai bine-ar muri!

Urlete lugubre aleargă-n galop

Toată lumea crede că-i “noul potop”

Pus-a stăpânire pe-un pământ pierdut

Uraganul Sandy, cum s-a şi văzut

În scurte reprize zgomotul apune,

Dar e prematur pentru o minune

A fost un răgaz – câteva minute!

Căci iar se aud urletele slute

Picurii de ploaie cad către pământ

Nici mierla, nici cucul nu au crezământ

Uraganul trece peste noaptea lungă

Pădurea se zbate neagră şi tălângă

Dau năvală neguri în burgul pustiu

Uraganul vine ca argintul viu

Aripi din dezastre, ghiare de oţel

Ţipă şi se zbate Sandy cel tembel.

 

*

Vântu-mi trece rece pe şira spinării

Rechemând din neguri supliciul durerii.

Rămân împietrit, nu am chef să plec

Vreau să ştiu ce face Sandy cel zevzec

Perdele de ploaie spală orizontul,

Sandy îngrozise întreg mapamondul.

Monstrul de poveste a pierit în noapte

Şi lasă în urmă poteci dezolate.

 

 

MAREA ZBUCIUMATĂ

 

Năvăleşte marea pe cheiul de piatră

Pasărea furtunii ţipă disperată

Hula îndrăcită cheamă pescăruşii

Pe cerul ca plumbul zburdă spiriduşii

Spumegă anarhic valuri înnegrite

La glasul stihiei nezăgăzuite

Neguri ca de moarte acoperă malul

Vântul devastează întreg litoralul

Marea zbuciumată loveşte cu sârg

Maluri părăsite de întregul burg

Nourii coboară înghiţiţi de ape

A venit potopul, adio agape!

Ascunse în grinduri vietăţi de ceară

În zadar se roagă soarelui s-apară

Nimeni nu cunoaşte ce gândeşte Sfântul

Căci s-au luat la harţă cerul cu pământul.

 

 

AŞTEPT ZÂNA MĂRILOR

 

Aştept la hotar de ape să văd zâna mărilor

Poate va veni pe valuri din cuprinsul zărilor

De un veac aştept s-apară din adâncul depărtării

Zâna viselor ce-n noapte strigă la poarta uitării

Admir la margini de lume zborul pescăruşilor

Urmărind din înălţime jocul spiriduşilor

Ce se-amestecă-n tăcere în noianul de himere

Născute din nostalgia dorinţelor efemere.

Spuma valului brodează pe hotare de nisip

Gândul trimis în adâncuri pentru zâna fără chip

Hula veşnic ne-mpăcată se revoltă din neant

Vrând s-acopere pământul cu un val halucinant.

 

*

Când la ţărmuri acostează vânătorii de comori

Uragane ucigaşe scăpate din închisori

Aleargă înnebunite pe-ntinderi de-aşezământ

Distrugând totul în cale pe ocean şi pe pământ

 

 

VALURI ŞI GÂNDURI

 

Visurile vieţii au încremenit

Gânduri efemere au înnebunit

Ţipă în neştire pasărea albastră

Refuzând exilul şi viaţa sihastră.

Trezite în noapte, în veac aberant,

Amintiri bizare revin din neant

Încercând grăbite să-şi găsească locul

În vâltoarea vremii ce-şi cată sorocul

Valuri de revoltă născute din gânduri

Se adună-n grabă şi formează cârduri

Lumea se frământă pentru libertate

Când pământul geme de hâde păcate.

 

 

NOSTALGII

 

Rotunjesc din priviri forme imaginare

Extaziat gust din simţurile fierbinţi

Mă bucur să beau din pocal elixirul

Savurându-l repetat cu voluptate

Să uit de trecut şi de eternitate

Cu palmele căuş încălzesc pocalul

Închid ochii şi mă cufund în tăcere

Ascult bătăile sacadate de inimi

Care-mi vor umple zilele cu linişte

Şi o sublimă evadare din restrişte

Călătorind ades spre Soare-Apune

Năvălesc nostalgic amintirile

Revenind, la chemare, în locuri natale

Aleg şampania să-mi umple pocalul

Golindu-l, fericit, îmi închei ritualul.

 

*

La trecerea nemiloasă a timpului

Contemplu tăcut răsărit şi apus

Omagiu pios pentru cuvântul nespus

Mai scriu o carte, mai ascult o povaţă

La trecut adaug sorbituri de viaţă

 

 

DESTIN DE TOAMNĂ

 

Privesc jocul de culori al toamnei pustii

De speranţe şi vise

Printre arbori rătăcesc fantome stranii

La tăcere proscrise.

Anotimpul plin de nostalgii şi tristeţi

Preludiul noului an

A decis să salveze din noianul de vieţi

Doar pe un zeu pământean –

Pe nenăscutul oştean

 

 

NEBUNIA TOAMNEI

 

Invadate de culori nebune

Câmpurile par chilimuri scumpe,

Ascultând de legile minune

Sărbătoarea toamnelor irumpe.

Nefi resc tronează galbenul aprins

Cadru ireal de lumini şi fl ori,

Curcubeie vii pare că au nins

Întregind tabloul care-ţi dă fi ori.

Concertează coruri nevăzute

În decorul pregătit de Zână –

Partituri de nimeni cunoscute

Pentru toamna care e stăpână

Radiază cerul aer festival

Frunzele au toate nuanţe de vis

Gâzele-s pornite în dans nupţial

Războiu-ntre îngeri a fost interzis

 

 

ZVON DE PRIMĂVARĂ

 

Se trezeşte mapamondul dintr-o lungă hibernare,

Un zefir dictează versul odelor nemuritoare.

Tânără şi solitară într-o zi de primăvară,

Muza scrierilor mele a luat chipul de fecioară.

Ea m-aşteaptă în pădure lângă brazii de argint,

Eu grăbit îi ies în cale s-o dezmierd şi s-o alint,

Dar cochetă, capricioasă, dispare şi n-o revăd

Şi mâhnit mă-ntorc din cale temător ca de prăpăd.

Am noroc, din întâmplare, întâlnesc o pământeană,

Părul blond, braţele goale sub hlamida-i diafană,

Mlădioasă şi senină cu mişcări de balerină,

Sâni rotunzi, o faţă fi nă şi privirea de regină.

Creionam cu-nfrigurare planuri să-i ofer o fl oare

Ea timidă şi confuză mă privea din depărtare.

Copleşit, aveam motive, mă gândeam c-aş vrea amor,

Dar în zi de primăvară orice vis e trecător

Clopotul singurătăţii m-a trezit din reverie

Căci vedeam cu ochii minţii pământene peste mie!

 

 

AŞTEPTÂND PRIMĂVARA

 

Au răsărit fără veste ghiocei de-un alb aprins

Bate vânt de primăvară peste-un crâng fără cuprins

Soarele încremenit nici nu arde, nici nu-ngheaţă

La-ntâmplare-au apărut smocurile de verdeaţă

Insistent ciocănitoarea bate-n uşile din pomi

Să trezească din visare milioanele de gnomi.

Cum vremea e capricioasă, la începutul lui april,

Gerul rece nu-mi dă pace să compun un vodevil.

Fără veste, din seninuri, s-a lăsat un ger uscat

Chiar pornit pe poezie nu-mi mai arde de urat

S-a schimbat legea naturii, nu-i toamnă, nici primăvară

Acum au rămas pe Terra doar o iarnă şi o vară!

 

 

E VREMEA

 

E vremea judecăţii vieţii făr’ de moarte

E vremea renunţării la dorinţe deşarte

E vremea renegării credinţelor obscene

E vremea contemplării vieţii pământene

E vremea să impunem legea egalităţii

Să condamnăm la moarte adepţii nedreptăţii

E vremea renunţării la forţă şi războaie

E vremea să stârpim lupii în piei de oaie

E vremea condamnării tiranilor netrebnici

E vremea judecării armatelor de clerici

E vremea ca mulţimea să ştie adevărul

E vremea să afl ăm cât ţine efemerul

 

 

E TIMPUL

 

E timpul expulzării celor ce ne-au trădat

E timpul judecării celor ce-au plagiat

E timpul reciclării a celor repetenţi

E timpul să conducă doar cei mai înţelepţi.

E timpul oameni buni să ne-ngrijim de ţară

E timpul fi nanţării armatei să nu piară

E timpul să ne strângem sub steagul strămoşesc

E timpul re-ntregirii neamului românesc.

 

 

TIMPUL

 

Demon fără scrupul, demon fără milă

Timpul irosit nu se mai întoarce

Cum suntem păpuşi în lumea ostilă

Pe ogorul vieţii sufletul ni-l stoarce

Jalonând cărarea spre eternitate

Timpul insistent face şi desface

Fără să regrete, fără pietate

Ne mănâncă viaţa tăcut şi tenace.

Timpul implacabil nu îşi schimbă mersul

Nici nu-l preocupă cine-a dispărut

Cum el patronează întreg universal

Cât vom fi în viaţă îi plătim tribut.

 

 

NOCTURNĂ

 

Trece-ngândurat

Pe-un petec de cer

De ani apostat

Astrul efemer.

Gânduri răzleţite

Vise izolate

Se pierd insolite

În eternitate

Tăceri şi himere

Renasc amintiri

În vremi austere

Rechemând iubiri

Vechile ispite

Rostite-n blestem

Deşi inedite

Rareori le chem

În noaptea târzie

Pierdut în pustiu

Devin o stafie

Cu sufl etul viu

Sună în neant

Implorând speranţă

Tare dezolant

Sfânta ambulanţă

Porumbelul păcii

Cade sângerând,

L-au cerut escrocii

Ucis la pământ.

Pe cărări celeste

Trece la amurg

Astrul de poveste

Ca un demiurg

 

 

LUMINA DIN SUFLET

 

M-am acoperit cu întuneric

Poate-oi găsi lumină în sufl et

Dar dispăruse limanul feeric

Fără urme şi speranţe în cuget

Nefi resc, şi plăcerea-i o farsă

Când tot ce-ţi doreşti se cere plătit

Chiar şi încrederea oarbă e arsă

În castelul de vis cu trudă clădit

Alergând după Fata Morgana

În trecutul de scrum şi cenuşă

Bulversaţi desluşim cum Satana

Ne-a legat de picioare cătuşă!

 

 

AJUNS ACASĂ

 

Când am ajuns acasă lumina era stinsă

Mă aştepta la poartă o candelă aprinsă

Miros de-nmormântare trona-n uliţa mare

Mă aşteptau în negru zeci de admiratoare

Nebunul din comună striga la primărie

Că nu mai au la şcoală cerneală şi hârtie

Arar un trecător venea cu-o lumânare

Jelea din toţi rărunchii un grup de bocitoare.

Când am ajuns acasă uşa era-ncuiată

Şi apa din fântână demult era secată

Pe uliţa pustie eu păream o stafie

Din crânguri dispăruse cântul de ciocârlie

 

 

BLESTEMUL SINGURĂTĂŢII

 

Convieţuind cu singurătatea

Îi ascult poveştile despre viaţă,

În vreme ce mediocritatea

Ne-a vândut chiar şi trecutul la Piaţă.

De ani buni suportăm sărăcia

Bulversaţi de confruntări inumane,

Cum de a învăţat veşnicia

Să se-mbrace în culori diafane?

Căzută din cer liniştea doare,

S-aşterne tăcerea peste morminte

Fără rost mă întreb de ce oare

Tăcerea a rămas fără cuvinte

Se-ntunecă şi cerul de spaimă,

Doare şi pacea impusă de bombe,

Agresorii rămân fără faimă

Când nici pentru cei morţi nu mai sunt tombe.

Pe câmpuri bântuite de ură

Înfruntă singurătatea destinul.

La ce bun pământeana arvună

Când lovitura ne-a dat-o divinul?

 

 

MEMORABILA TĂCERE

 

Memorabila tăcere din imperiul celor surzi

Umple cupa de plăcere la festinul celor cruzi

Întunericul de smoală din regatul celor răi

Protejează nebunia armatelor de călăi

Fulgerele orbitoare izvorâte din genuni

Par petreceri nucleare sfi nţite prin rugăciuni.

Muzica ameţitoare generată de comete

Însoţeşte universuri născătoare de planete

Focul rece de pe bolta universului tăcut

Aminteşte de supliciul idealului pierdut

Liniştea de-nmormântare din ţinutul fără glas

Însoţeşte cu sfi ală drumul meu către Parnas.

Lava de rocă fi erbinte care ameninţă Terra –

Semnalul neiertător ce prefigurează Era.

—————————————————–

Virgil CIUCĂ

Flushing, New York, SUA

2012-2014

 

—————————————-

CIUCĂ Virgiliu, poet şi scriitor român. Membru al Ligii Scriitorilor din România (Filiala Bucureşti) şi al Asociaţiei „Amicii Statelor Unite”. Născut în comuna Gherceşti, judeţul Dolj. A urmat cursurile liceale la Şcoala Normală de Învăţători din Craiova.  A continuat cursurile medii la Liceul din Lupeni. Bacalaureat la Liceul „I. L. Caragiale” din Bucureşti. Inginer, absolvent al Facultăţii de Electronică şi Telecomunicaţii din Bucureşti, promoţia 1966. Schimbat dintr-o funcţie de conducere sub pretextul că nu era membru de partid, a cerut în 1980 plecarea definitivă din ţară invocând discriminarea pe considerente politice şi încălcarea legilor ţării tocmai de către cei care trebuiau să le aplice şi să le protejeze. În 1985 a obţinut şi aprobarea de plecare, şi rezidenţă americană. Şi-a continuat studiile în Statele Unite devenind Master în „Management and Administration” la Politechnic University din New York, promoţia 1996. A lucrat în domeniul transmisiilor de televiziune prin satelit, dar şi prin staţii terestriale la mari întreprinderi precum Group W Satellite Commuication-Westinghouse,  CBS, Viacom, Echostar şi Univision cu sediile în Connecticut, New York şi New Jersey. Volume de poezie publicate: „Blestem străbun” – Editura Semne, 2007; „Versete dumnezeieşti” – Editura Semne, 2008; „Pierdut în lume” – Editura Semne, 2010; „Chemarea la judecată” – Editura Semne, 2012; „Condamnarea” – Editura Semne, 2013. (George Roca, Rexlibris Media Group)