LIMBA ROMÂNA PRETUTINDENI

Data de 28 septembrie 2013 rămȃne ȋnscrisă cu irizări de toamnă aurie pentru cele cȃteva zeci de romȃni, care au dat curs invitaţiei organizatorilor acţiunii culturale  ȋnchinate limbii noastre romȃne.

Aproape o lună ȋntreagă s-au făcut ȋncercări pentru această faptă culturală. Distanţele mari, timpul presant, anotimpul roadelor bogate, zilele aniversare (caci “toamna se numără bobocii” nu-i aşa?), toate parcă au pus monopol şi-au ȋncercat să ȋmpiedice realizarea acestei acţiuni de suflet romȃnesc. Cu toate acestea, inimoşii organizatori ȋmpreună cu iubitorii de literatură  şi-au dat ȋntȃlnire sub cupola spaţioasă a Bisericii Sfȃnta Treime din Troy, Mi.

Oaspeţi de seamă s-au anunţat cu vorba dulce romȃnească şi prezentări de cărţi.

Doamna  Anca Sȋrghie, profesor doctor conferenţiar  la  Universitatea Alma Mater din Sibiu,  deschide evenimentul cu o prelegere dedicată Alteţei Sale Regale Limba Romȃnă, cea “dulce ca un fagure de miere”. Sunt subliniaţi ȋn prelegere făuritorii şi şlefuitorii de limbă romȃnă de la “domn pȃnă la opincă”.  Doamna Sȋrghie numeşte scriitorii neamului care au dat strălucire limbii romȃne prin opere nemuritoare: Alecsandri cu pastelurile sale, Negruzzi cu nuvela istorică, Russo cu poemul ȋn proză, Eminescu ȋn elegia erotică şi filozofică, Creangă prin basmul cult şi romanul copilăriei la sat, Slavici ȋn nuvela psihologică, urmȃnd apoi Rebreanu, Camil Petrescu, H.P. Bengescu să modernizeze proza romȃnă. Să nu uităm perioadele dificile prin care trece limba romȃnă, fie turcită ȋn secole de ocupaţie otomană, apoi latinizarea sau perioada limbajului de lemn al comunismului. Devine permitivă ȋn epoca globalizării, anglicismele avȃnd o largă aderenţă. Limba romȃnă se vorbeşte peste tot ȋn lume, prin ea ne menţinem identitatea naţională oriunde ne-am afla. “Ea nu poate fi mutată, cum nu se poate ȋnstrăina fȃntȃna de izvoare” scrie Al. Florin Ţene. S-a vorbit apoi despre cele două cărţi Dăltuiri de Radu  Stanca, ediţie ȋngrijită de Anca Sȋrghie şi Marin Diaconu şi Ȋntoarcerea fiului risipitor de Emil Cioran.

Ȋndemnȃnd la lectură, Doina Popa a recitat poemele Frunzele-Elegie de toamna  si De ce dai voie vȃntului de  Radu Stanca.

Programul prelegerilor este continuat de doamna profesoară Mihaela Ignat, care ne introduce ȋn paginile de jurnal ale volumului  Din viaţa unui om oarecare,  aparţinȃnd inginerului Herman Victorov, volum apărut la editura Maple Red Publishing House, Toronto, 2012, o carte ȋn care ni se relatează aspecte din viaţa autorului. Mihaela Ignat ne-a vorbit nu numai despre carte, dar şi despre omul Herman Victorov, despre realizările sale pe plan profesional de-alungul carierei şi recent pe plan publicistic. Se punctează cu admiraţie şi talent trăirile autorului: munca pe şantierele Romȃniei, relaţiile cu oamenii, emigrarea, realizărle profesionale, călătoriile prin lume şi acţiunile sale de ȋnaltă ţinută morală şi profesională.

Profesoara Doina Popa continuă  prezentarea cărţii domnului Victorov, jurnal care cucereşte prin autenticitate, sinceritate şi modestie, presărat uneori cu gheizere de mȃndrie, aceea de a fi romȃn, de a fi harnic şi hotărȃt. Cartea este un imn ȋnchinat frumuseţii oamenilor, al muncii ȋmplinite, al iubirii de oameni indiferent de rasă şi origini. Se evidenţiază ţinuta artistică şi stilistică de ȋnaltă calitate a cărţii, fapt care-l ȋncadrează cu succes pe Herman Victorov ȋn rȃndul scriitorilor consacraţi.

Domnul Victorov, cunoscut de toţi romȃnii de pe continental Nord-American din Romȃnia şi nu numai, rosteşte ȋn faţa audienţei, cuvinte frumoase, reliefȃnd posibilităţile poporului romȃn, regretul pentru problemele actuale cu care se confruntă Romȃnia, aducȃnd acuze celor care se fac vinovaţi. Nu-i iartă pe cei care ne denigrează ţara, profitȃnd de bunăvoinţa şi ospitalitatea romȃnilor. Sunt menţionate elemente şovine care acţionează din străinătate ȋmpotriva integrităţii Romȃniei. In continuare, domnul Victorov ne-a vorbit frumos despre limba noastră romȃnească şi ca o aleasă preţuire, ne-a recitat poezia lui George Topȃrceanu  Rapsodii de toamnă cu atȃta talent şi vocaţie artistică, ȋncȃt a dovedit cu brio că ȋnainte de a practica ingineria pe şantierele din ţară, a fost o perioadă student la I.A.T.C.

Doina Popa a făcut apoi o scurtă  introducere la volumul său Caleidoscop sentimental,  publicat ȋn iulie 2013 la Editura Eikon din Cluj Napoca, o carte care ne transmite informaţii despre lumea reală a romȃnilor din ţară şi din diaspora nord-americană.

Mihalea Ignat  a continuat prezentarea  celor două cărţi ale Doinei Popa:

Zbor alb ȋn picături de rouă– volum de poeme apărut la Editura Eikon 2012 şi Caleidoscop sentimental, evidenţiind personalitatea şi creaţiile autoarei. Cu vocea ei caldă ȋn vibraţii domoale a lecturat cu talent şi emoţie artistică versuri din volumul poetei.

Mulţumind gazdelor de la Biserica Sfȃnta Treime din Troy, preotului Ioan Barbolovici şi domnului Călin Cutean, invitaţii au continuat schimbul de impresii ȋn arome de gogoşi cu brȃnză, pregătite la biserică şi vin romȃnesc de Cotnari şi Murfatlar, oferit cu generozitatea-i caracteristică de domnul Victorov, dar şi din cel de casă preparat din struguri de California de bucovineanul nostru inimos, domnul Stefan Străjeri, directorul ziarului Curentul internaṭional– cotidianul romȃnilor de pretutindeni. Domnul Pompiliu Ignat ne imortalizează, zȃmbitori,  ȋn poze de grup şi individuale pe toată durata evenimentului.

Cȃte zȃmbete, atȃtea vorbe frumoase şi simţiri alease. Ȋmi vin ȋn minte vorbele ȋnţelepte ale lui Radu Stanca: “Sa-ţi iubeşti cărţile. Să le iubeşti cu pasiunea cu care te iubeşti pe tine ȋnsuţi. Au ȋn ele ceva din cuminţenia lui Dumnezeu.”

Privesc prezentabilul afiş al acṭiunii noastre. Acolo sus de tot, şi-au dat mȃna spre colaborare, societăṭile culturale romȃnesti: Avram Iancu din Michigan şi Graiul Romȃnesc din Ontario. Mai jos, ȋmpletindu-şi operele, autorii actuali cu cei clasici, ȋntr-o corolă vie peste cele trei ţări: America, Romania, Canada, dovedind maniera ȋn care comunităṭile romȃneşti pun ȋn valoare cultura şi tradiţiile noastre şi demonstrȃnd lumii ȋntregi aşa cum suntem cu adevărat.

DOINA POPA- Dexter, MI.