Curentul Internaţional la 21 de ani – Redivivus

În urmă cu 8 ani scriam că „la 1 Decembrie 1999 apărea Curentul Internaţional, atunci cu o apariţie săptămânală, într-o zi şi lună cu semnificaţie istorică deosebită pentru români.” Moment în care am anunţat încetarea ediţiei tipărite odată cu nr. 527 (31 Decembrie 2012). Tot atunci, fondatoarea lui, Gabriela Mihalache spunea că „e trist că acum la 13 ani de la înfiinţare, ediţia printată a Curentului Internaţional a ajuns la final. A avut o viaţă frumoasă şi şi-a servit scopul cu demnitate pe toată perioada aceasta. De la început, scopul lui a fost nu numai acela de a informa nepărtinitor publicul, dar în primul rând de a păstra viu spiritul românesc aici în America, şi de a servi ca o platformă unificatoare a comunităţii româneşti. Curentul Internaţional nu va dispărea, ci va continua online”.

Curentul Internaţional a apărut în spaţiul nord-american iniţial ca idee a unui parteneriat cu publicaţia Curentul din România, dar care nu s-a materializat. Astfel a fost înregistrat ca marcă distinctă în SUA. Din 1999 până în 2005, a fost editat de Gabriela Mihalache, iar din 2005 de către subsemnatul. Începând cu septembrie 2009 a fost tipărit lunar până la încetarea apariţiei tipărite. La sfârşitul anului 2013, a fost editat Almanahul Curentul Internaţional 2014, iar din acel moment a continuat doar online.

Curentul Internaţional se poate considera într-o măsură modestă descendent al Curentului înfiinţat de Pamfil Şeicaru, în 1928. Acel Curentul s-a identificat cu fondatorul lui mulţi ani şi după ocuparea României de către armata rusească (URSS), şi-a continuat activitatea în Germania iar în cele din urmă a revenit în România după Revoluţia din 1989. Despre Pamfil Şeicaru, colaboratorul nostru Corneliu Florea din Canada spunea la închiderea ediţiei tipărite din 2012 următoarele: „Plecând din România, încheia primul capitol al publicaţiei Curentul ce a durat 17 ani de strălucitoare carieră ziaristică. Avea 50 de ani şi era înzestrat cu o energie intelectuală superioară, un clarvăzător social de elită, ceea ce în străinătate s-a materializat în mii de articole, sute de eseuri, memorialistică, proză… toate concentrate împotriva dictaturii comuniste instaurate în România de forţa brută a Moscovei.” Pamfil Şeicaru a rămas fidel unui crez: „Eu nu mă uit cine poartă steagul ţării, eu steagul ţării îl văd, eu steagul ţării îl apăr”. Acest deziderat e valabil şi pentru Curentul nord-american, cu determinativul „internaţional”.

Foto. Prima pagină a ultimului număr tipărit în decembrie 2012

Curentul Internaţional, nu a avut şi nu va avea nicio o aparteneţă la un grup organizaţional (privat sau non-profit) şi va continua aceeaşi politică care a avut-o de la înfiinţare. Nu va publica articole de propagare a extremei stângi sau a celei drepte, inclusiv a curentelor neo-marxiste. Va reveni ca o platformă pentru articole obiective, eseuri de opinie, articole de cultură, istorie a românilor din Ţară şi din lume, poezie, proză ş.a.

Aduc mulţumiri celor care s-au ocupat de ediţia online (2012-2020), în perioada cât am lucrat pentru cele două lucrări ale mele (Românii americani de la Marile Lacuri şi cea în curs de apariţie, Istoria românilor canadieni: 1890-2020): Gabriela Petcu, Nuţa Istrate-Gangan şi Dorin Nădrău.

Împtreună cu foştii colaboratori şi cu cei mai noi, Curentul Internaţional îşi propune să apară online cu o frecvenţă săptămânală, în ziua de joi a fiecărei săptămâni (şi ocazional, în funcţie de context cu alte texte), iar din primăvara anului 2021 să revină la o formă tipărită.

Sperăm să aniversăm în 2024 un sfert de secol de apariţie pe pământ american!

Autor: Ştefan Străjeri