March 29, 2024

Curentul International

Curentul International Magazine

Asociatia Jurnalistilor din SUA si Canada la Forumul Românilor de Pretutindeni

4 min read

Asociatia Jurnalistilor din SUA si Canada la Forumul Românilor de Pretutindeni

 Asociatia Jurnalistilor Români din SUA si Canada (NARPA) a fost prezenta prin reprezentantul ei dr. ing. Gheorghe Chindris la Forumul Românilor de Pretutindeni desfasurat in Bucuresti la Palatul Parlamentului, in perioada 30 septembrie – 2 octombrie, 2011.
Colegul Gheorghe Chindris este colaborator la ziarul „Curentul International” din Detroit, unde realizeaza pagina de Traditii si Folclor. Acesta a organizat multe actiuni pentru promovarea datinilor si obiceiurilor romanesti – ceea ce are mai frumos si reprezentativ Romania,  folclorul adevarat.
In 2010 a fost prezent la Chicago la infintarea NARPA impreuna cu domnul Stefan Strajeri directorul ziarului Curentul International.
”Aici, la Bucuresti,  m-am bucurat mult ca am fost recunoscut de foarte multi romani ca urmare a evenimentelor pe care le-am organizat si le-am desfasurat impreuna cu ziarul ”Curentul International” la Detroit si New –York ( Festivalul Românilor din 1 mai 2010). Am convingerea ca la acest forum al romanilor de pretutindeni am reusit sa fac cunoscuta NARPA atat  printre participanti, cat si catre oficialitatile statului si guvernului din Romania.” spune Gheorge Chindris.


La forum au participat aproximativ 200 de delegati din aprope toate tarile lumii unde locuiesc sau muncesc romani. Cei mai multi au fost din Moldova, Ucraina, Serbia, Ungaria. Problemele care s-au ridicat si discutat au fost defalcate astfel:
– pentru romanii din Moldova, Ungaria, Ucraina, Serbia;
– pentru romanii din Europa de Vest, in special Italia si Spania unde romani au probleme mai mari;
– pentru restul lumii unde am fost si noi cei din USA si Canada.
In prima zi, la deschiderea lucrarilor au participat si au avut alocutiuni despre politica romaneaca in ceea ce priveste diaspora: Emil Boc, primul ministru al Romaniei; Roberta Anastase, presedinte al Camerei Deputatilor; Theodor Baconschi, ministrul de externe al Romaniei; Acad. Ionel Haiduc, presedintele Academiei Romane; Eugen Tomac, secretar de stat – Departamentul Romanilor de Pretutindeni. Deasemenea s-a prezentat si proiectul de lege  privind VOTUL PRIN CORESPONDENTA. Proiectul va intra in dezbatere publica si se afla pe internet  unde puteti sa aveti comentarii.


Punctul meu de vedere l-am prezentat in discutiile cu cei pe care i-am intilnit: mai intai ar trebui sa stim citi romani suntem si care este interesul lor (al majoritatii) pentru votul prin corespondenta sau/si votul normal avind in vedere ca la ultimele alegeri  statisticile arata ca numarul romanilor prezenti la urne  a fost doar de ordinal miilor la nivel de USA si Canada in timp ce noi vehiculam ca am fi 2-3 miloane“ declara Chindris.
In dialogul cu Theodor Baconschi, Eugen Tomac, William Brinza, Mircea Lubanovici, dintre officiali, dar si cu foarte multi reprezentanti Gheorghe Chindris a prezentat NARPA, cine este si ce isi doreste.
Lucrarile Forumului s-au desfasurat pe cinci sesiuni cu urmatoarele tematici:
Sesiunea I – Programe si proiecte ale statului roman pentru romanii de pretutindeni
Sesiunea II – Identitatea romaneasca in context european si international
Sesiunea III – Drepturile si obligatiile cetatenilor romani care traiesc in afara granitelor tarii
Sesiunea IV – Imaginea romanilor in strainatate
Sesiunea V – Modelarea strategiilor privind comunitatile romanesti din afara garnitelor.
Dupa sesiunea a IV-a Gheorghe Chindris a luat cuvantul si a prezentat Asociatia Jurnalistilor Romani din USA si Canada (NARPA). A vorbit despre  problemele si reusitele romanilor de pe continentul nord-american aratand ca, printre altele, pastrarea si promovarea traditiile si a folclorului contribuie la pastrarea identitatii nostre in lumea multietnica americana si nu numai.


In ceea ce consta priectele si programele pentru romanii din SUA acesta a discutat cu Eugen Tomac care a spus ca trebuie sa facem cunoscute proiectele noastre dar, din pacate, a repetat ceea ce a subliniat si in cuvantul sau din cadrul lucrarilor, ca  a primit 500 de proiecte si a putut sa aprobe doar aproximativ 100, problema  fiind  banii.
Eu, si in luarea de cuvânt dar si in acest dialog cu el, i-am cerut ca sa fim tratati egal si cu mai mare atentie. Stim ca sunt români in Serbia, Ucraina si Moldova care au probleme foarte mari dar asta nu inseamna ca noi sa fim uitati.” spune Chindris.


La sesiune a II-a s-a marjat foarte mult pe problemele romanilor din tarile europene. S-a discutat si de problema tiganilor care au avut chiar si o reprezentanta la forum. Ea a solicitat sa nu se mai incrimineze doar tiganii pentru ca, a sustinut ea,  crimele si actele rele nu au nici cetatenie si nici etnie. Cei care le savârsesc sunt criminali, nu sunt români sau tigani sau englezi. Sunt criminali si atât. Interesanta a fost si pozitia luata fata de numele de tigan sau rom spunând ca in tara ei sunt tigani iar când ies din România sunt romi.
La sesiunea a III-a au participat oficiali de la  pensii, de la Ministerul de Interne  si de la Departamentul Pasapoarte prezentand politica statului in domeniile respective. Toti cei care se confrunta cu diverse probleme in aceste domenii, pentru rezolvarea lor pot sa solicite serviciile respective prin e-mail sau telefonic .
La sesiune a IV-a au participat sefii TVR International si Radio România International. Ei au prezentat institutiile pe care le conduc si programele pe care le realizeaza pentru a promova România in lume. Deasemenea si-au manifestat dorinta ca noi sa prezentam in articolele noastre si faptele pozitive din tara nu numai pe cele negative. Colegii de la Radio România International si-au aratat disponibilitatea de a oferi programe si emisiuni de radio gratuite pentru postul Radio Diaspora Online din SUA.
La sesiune a V-a un discurs impresionat pâna la lacrimi a fost acela al episcopului românilor din  Serbia, care a uimit prin simplitatea lui dar si ceea ce a spus despre românii din Serbia.
Gheorghe Chindris a mai discutat si cu domnul Vasile Timis, Ministrul Secretar de Stat la Cultura, despre unele proiecte pe care românii din SUA doresc sa le realizeze.

NARPA

9 thoughts on “Asociatia Jurnalistilor din SUA si Canada la Forumul Românilor de Pretutindeni

  1. Sunt Antoniu Pastin, Dr.in teologie, pot sa trimit si eu lucrari teologice ortodoxe moral dogmatice

  2. Sfânta Crucea„dătătoare de viaţă”
    o nouă treaptă de ridicare a vieţii creştine autentice

    Crucea lui Hristos semnifică o nouă treaptă de urcare a creştinului ortdox şi de aceea constituie un temei al spiritualităţii creştine ortodoxe. Fără această jertfelnică dăruire de Sine a lui Dumnezeu, prin Hristos, viaţa nu ar fi fost deplină, spiritualitatea creştină nu ar fi stat pe adevăratele-i fundamente. Căci, prin Crucea lui Hristos a fost omorâtă în noi duşmănia(Efes. 2, 16), am fost împăcaţi cu Dumnezeu şi totodată între noi, jertfa însemnă dăruire totală a lui Dumnezeu prin renunţare la egoism .
    Fără Crucea lui Hristos, adevărata comuniune cu Dumnezeu, adevărata spiritualitate nu ar fi fost restabilită, căci la Tatăl omul nu ar putea să intre decât în stare de jertfă curată. Aceasta nu putem să o aducem noi ca oameni şi de aceea Fiul lui Dumnezeu, om asemenea nouă, în afară de păcat, S-a adus Tatălui ca o asemenea jertfă curată, pentru a ne atrage şi pe noi în jertfa Sa şi a ne imprima şi nouă puterea stării de jertfă prin unirea Lui cu noi,ca astfel, să putem intra şi noi cu El la Tatăl, aşa cum spune Sf. Apostol Pavel(Efes.2,18;3,12) şi odată cu intrarea, avem împăcarea sau pacea între noi şi Dumnezeu şi între noi laolaltă.
    Prin Crucea lui Hristos ca supremă dăruire a Lui ca om, este omorâtă în noi, în mod real duşmănia care ne-a fărâmiţat firea şi ne-a pervertit chipul, rupând astfel comuniunea noastră cu Dumnezeu şi cu semenii şi lipsindu-ne de viaţa spirituală autentică .
    Prin jertfa Crucii, Mântuitorul Hristos dobândeşte şi lucrează întărirea firii decăzute a omului.
    Manifestând prin jertfă voinţa de a se dărui cu totul lui Dumnezeu, Mântuitorul Hristos reface chiar prin aceasta firea omenească din starea ei decăzută.
    În jertfa Mântuitorului Hristos sunt două aspecte şi două direcţii nedespărţite ale jertfei: spre Dumnezeu şi spre firea omenească din Persoana Fiului întrupat şi prin ea din noi toti.
    Pe verticală, jertfa de pe Cruce restabileşte comuniunea între Dumnezeu şi om, adevărata viaţă spirituală, iar pe orizontală restabileşte însăşi firea umană decăzută în egoisml şi în învârtoşarea ei în faţa lui Dumnezeu şi în mulţimea indivizilor care o fărâmiţează, aşa cum a afirmat Sf. Maxim Mărturisitorul.
    Ascultarea şi moartea Mântuitorului Hristos a avut eficienţă ontologică de ridicare a firii Lui umane din stricăciune şi moarte, pentru că El nu a fost numai om, ci Dumnezeu adevărat şi om adevărat. Un simplu om nu putea să mântuiască pe alţii sau pe sine prin activitatea sa morală şi prin moarte. În realitate, numai prezenţa efectivă a puterii dumnezeieşti este cea care dă viaţă oricărei creaturi, aşa precum lipsa ei produce moartea întregii creaturi.
    Activitatea morală este doar o condiţie de cooperare a omului, cerută de puterea dumnezeiască, ca lucrarea ei să fie efectivă. Această activitate este stimulată şi susţinută tot de puterea dumnezeiacă şi este mijlocul prin care se manifestă puterea dumnezeiască. În încordarea biruitoare a firii umane în moartea Mântuitorului Hristos este prezent lucrător ipostasul divin, precum şi în întărirea firii umane înseşi, prin triumful spiritului asupra trupului, a vieţii aupra morţii.
    Această jertfă a Mântuitorului Hristos este jertfă în veci, dar în acelaşi timp este şi locul în care este sălăşluită slava şi puterea dumnezeiască, destinată nouă chiar de la facerea lumii.
    Jertfa de pe Cruce, din marea iubire a lui Dumnezeu pentru noi, a fost absolut necesară pentru mântuirea şi îndumnezeirea noastră, pentru ca să avem acces din nou la sfinţenie, în comuniune de viaţă şi iubire. Ea s-a transformat în izvor de viaţă pentru toţi cei cuprinşi în umanitatea Sa îndumnezeită, dându-le puterea să înfăptuiască virtutea care, săvârşită consecvent, înseamnă esenţa adevăratei spiritualităţi.

    Centrul de cercetări teologice, interculturale şi ecumenice
    Sf. Ioan Cassian-Univ.Ovidius Constanţa
    Doctor în teologie, cercetător: Antoniu-Cătălin Păştin

  3. POGORÂREA SFÂNTULUI DUH
    CINCIZECIMEA-ÎNTEMEIEREA BISERICII

    Sfântul Duh şi comuniunea bisericească

    Ceea ce deosebeşte esenţial spiritualitatea creştină de orice altă spiritualitate este, în afară de faptul că ea nu afirmă identificarea omului cu dumnezeirea sau cu esenţa totală, caracterul ei hristologic.
    Legătura noastră cu Hristos se realizează şi se întăreşte prin Duhul cel Sfânt al Lui.
    Sfântul Duh este trimis de Hristos sfinţilor apostoli: ,,Când va venii Mângâietorul, pe care Eu îl voi trimite vouă de la Tatăl, Duhul A devărului, Care de la Tatăl purcede, Acela va mărturisi pentru mine” (Ioan, 15, 26).
    Iisus Hristos care este singurul ,,Mijlocitor,,, pe care l-a dat Dumnezeu oamenilor, ca scară spre Sine, este puntea întinsă de la Dumnezeu până pe tărâmul umanităţii noastre, prin ipostasul Său cel unul, care întruneşte şi natura dumnezeiască si pe cea omenească.
    Duhul aduce în creaţiune: viaţa şi iubirea intertreimică, ridică creaţiunea în planul iubirii intertreimice şi al îndumnezeirii. Prin Duhul Sfânt noi suntem ridicaţi în lumea dumnezeiască, sau lumea dumnezeiască pătrunde în noi. Aceasta ne preschimbă.
    Biserica fiind Trupul tainic al lui Hristos şi avându-L cap pe Hristos, este deţinătoarea incontestabilă a Tainelor, iar săvârşitorii Tainelor sunt preoţii care au primit în dar Duhul de la Hristos (prin succesiune apostolică) ca să le administreze credincioşilor de câte ori aceştia vor cădea şi se vor căi sincer, ca să se poată ridica şi apoi continua urcuşul duhovnicesc spre mântuire: „Sfântul Duh este cel care pătrunde Bisrica cu prezenţa Sa, cu frumuseţea, cu adevărul, cu lumina, cu bucuria Sa, astfel încât această bucurie, această lumină, această sfinţenie să se reverse în lume şi să strălucească în întuneric” .Tot ce se săvârşeşte în Biserică cu puterea Duhului Sfânt, dăruit ei de Hristos, este săvârşit de întreaga Biserică, atât pentru ea însăşi, cât şi pentru fiecare mădular în parte al ei.Biserica cuprinde şi pe episcop, preot şi diacon.„Aşa-zisul ministeriu sau sacerdoţiu comun al credincioşilor ca mădulare ale Bisericii, implică cu necesitate ministeriul sacramental distinct al episcopatului care ţine de fiinţa Bisericii şi este pentru Biserică, lucrând în ea şi împreună cu ea, fără să-şi aibă obârşia în cel al credincioşilor, ci izvrând direct din preoţia sau arhieria lui Hristos, Capul Bisericii” . Membrii ierarhiei bisericeşti sacramentale fac parte din comunitatea generală a Bisericii, împreună cu toţi membrii Bisericii, fiindcă şi ei înşişi sunt membrii ai Bisericii care au trebuinţă de mântuire străduindu-se, în acest scop, pentru sfinţirea şi desăvârşirea lor proprie. „Între ierarhia sacramentală şi comuniunea generală a mădulareor Trupului lui Hristos, Biserica este o relaţie şi o comuniune ontologică în care pulsează şi lucrează acelaşi Duh Sfânt, sau Hristos în Duhul Sfânt, prin Tainele Bisericii” .
    Un alt temei al spiritualităţii autentice îl constituie şi Înălţarea la cer şi şederea de-a dreapta Tatălui întru slavă. După învăţătura ortodoxă Învierea şi Înălţarea sunt două acte mântuitoare distincte, dar aflate în strânsă legătură. În Hristos omul este condus de Dumnezeu, susţinătorul universului, spre îndumnezeirea în care se află El.
    Ţinta ultimă a lucrării Mântuitorului Hristos este să învingă moartea universală, adică să ridice întreaga creaţie din starea de slăbiciune extremă pe care a produs-o despărţirea ei de izvorul vieţii care este Dumnezeu: înseamnă întărirea spiritului nostru din Duhul dumnezeiesc ce iradiază din El, în aşa măsură încât să învingă supremaţia automatismului unei naturi care duce spre moarte. Iar aceasta se face prin ridicarea oamenilor în comuniunea desăvârşită cu Dumnezeu Cel în Treime, infinit în puterea Lui spirituală. Ridicat din nou la slava şi la autoritatea deplină a Dumnezeului, Omul–Hristos rămâne totuşi om, mai exact omul model la care trebuie să ajungem cei ce credem în El.
    Prin Înviere şi Înălţare, dar mai ales după Înălţarea la ceruri întru slavă de-a dreapta Tatălui, Trupul Mântuitorului Hristos este pe deplin pneumatizat, înnoit total.
    Înălţarea la ceruri a constituit îndumnezeirea supremă a omenirii Lui, care înseamnă suprema sensibilizare şi transparenţă a acesteia pentru Tatăl Ceresc (de fapt pentru întreaga Sfântă Treime) şi pentru oameni.
    Sălăşluirea deplină a Mântuitorului Hristos numai în inimile celor ce iubesc pe Dumnezeu are loc după ce s-au curăţat de egoismul pasiunilor, prin împlinirea poruncilor Lui, deci s-au făcut transparenţi Duhului Sfânt din Hristos şi orizontului pnevmatic infinit în care se află Hristos.
    Astfel, Înălţarea lui Hristos înseamnă ridicarea lui ca om la treapta de supremă eficacitate asupra celor ce cred.
    El este prezent cu Tatăl în fiinţa intimă a credincioşilor, prin Duhul Sfânt şi are astfel, ca Dumnezeu, o eficienţă nemăsurată în ei, încă din viaţa aceasta, dacă aceştia se străduiesc pentru curăţirea lor de păcatele şi de patimile care îi închid în ei înşişi.
    Sfântul Irineu spune: “Unde este Biserică acolo este Duhul Sfânt şi unde este Duhul acolo este Biserica”.
    Prin Sfântul Duh se manifestă in lume voinţa comună a Sfintei Treimi.
    El este mereu prezent in biserică lucrând, si ne face să trăim în comuniune cu Dumnezeu şi unii cu alţii pentru veşnicie.
    Sfântul Vasile cel Mare zice că: creatura nu posedă nici un dar care nu vine de la Duhul Sfânt.
    El este sfinţitorul, Care ne uneşte cu Dumnezeu si ne ţine si pe noi uniţi intreolaltă.
    Fiul şi Duhul Sfânt, converg către Tatăl, Care este sursa atât a comuniunii trinitare, cât şi a vieţii spirituale în comun a oamenilor.
    Sfântul Duh dă fiecărei persoane, create după chipul lui Dumnezeu, posibilitatea de a realiza asemănarea-n natura umană comună.
    Persoanele umane nu pot atinge perfecţiunea lor, nu pot deveni pe deplin persoane, decât în unitate de iubire, încetând de a mai fi indivizi, trăind numai în, şi, pentru comuniune.
    Sfântul Duh comunică în continuare persoanelor, marcând pe fiecare membru al Bisericii cu un fel de pecete, de raport personal şi unic cu Dumnezeu şi cu ceilalţi membri ai comunităţii. Duhul Sfânt, prin susţinerea comuniunii între oameni, face efectiv în ei lucrarea comună a Persoanelor Sfintei Treimi. Sfântul Duh, venind să locuiască în noi, face din fiinţa noastră sediul Sfintei Treimi, căci Tatăl şi Fiul sunt neseparaţi de Duhul şi invers. Duhul Sfânt ne adună, ne menţine şi ne desăvârşeşte în adevăr ca pe o singură familie.
    Viaţa acestei mari familii (Biserica) este expresia comuniunii în Hristos. Cel care face ca întelegerea dintre membrii Bisericii, să fie trainică şi durabilă este Sfântul Duh. El ii ţine pe cei înzestraţi cu daruri diferite în strînsă comuniune. El îi leagă pe credincioşi prin dragoste întreolaltă şi creează în fiecare, conştiinta apartenenţei la ceilalţi.
    „Teologia se face în Bisericâ prin gândirea personală a membrilor ei.”
    Duhul e cheagul spiritual între credincioşi, e forţa integrativă, puterea de coeziune între ei.
    Aşa cum organele trupului au în ele o forţă care le face să se ţină la un loc, aşa Duhul Sfânt e forţa care fiind prezentă în credincioşi, îi face să se menţină ca un întreg, să simtă necesitatea integrării prin ceilalţi.
    Această forţă care ţine în unire întregul dă Bisericii insuşirea ei de viaţă în comuniune, de viaţă trăită în şi prin Duhul Sfânt.
    In comuniunea duhovnicească membrii Bisericii îşi trăiesc unitatea lor de organism prelungind în planul experienţei spirituale această unitate produsă şi menţinută de Duhul şi în Duhul Sfânt. „Prin aceasta sunt ţinuţi în unitate şi conduşi pe calea sfinţeniei, după asemănarea sfinţeniei trupului lui Hristos, a cărui stare de pneumatizare culminantă este o stare de iradiere a Duhului Sfânt, aflat în deplinătatea Lui în acest trup desăvârşit transparent.”
    Pe drept cuvânt Duhul Sfânt este Duhul comuniunii, adică al unităţii unui întreg în care mădularele trăiesc împreună, dar nu se contopesc. Duhul Sfânt este acela care dă Bisericii caracterul de comuniune, de unitate, de întreg. În Duhul Sfânt se realizează viaţa adevarată, comuniunea deplină, pentru ca El însuşi este viu, este viaţă, este dătătorul de viaţă al celor întâlniţi în El. Duhul Sfânt se dă în Biserică pentru slujirea comunităţii şi nu a individului. Duhul Sfânt face ca fiecare din noi să avem dorinţa de a ne depăşi, de a fi în celălalt, de a-l avea pe acela în noi, fară a ne confunda unul cu altul. Duhul Sfânt adună pe unul şi celalălt, El nu e numai un dar, între unul şi altul, ci ca legatură vie. El, care toate le împlineşte, e prin aceasta şi împlinitorul dorului nostru după comuniune, căci Duhul Sfânt aduce în noi viaţa Sfintei Treimi.
    Duhul Sfânt conceput ca relaţie între toţi credincioşii şi toate slujirile face imposibil individualismul.
    Duhul Sfânt este principiul unităţii, al sobornicităţii, al comuniunii în Biserică, creator şi sustinător al întregului în care părţile nu sunt anulate, ci sunt vii şi trăiesc împreună în cea mai desăvârşită armonie, în comuniune deplină.

    Centrul de cercetări teologice, interculturale şi ecumenice Sf. Ioan Cassian-Univ.Ovidius Constanţa

    Doctor în teologie, în cercetare: Antoniu-Cătălin Păştin

  4. Întruparea
    -un început şi premisă a mântuirii
    şi îndumnezeirii omului-

    Întruparea şi îndumnezeirea, pentru unii Sfinţi Părinţi, sunt noţiuni şi realităţi care se implică reciproc în spiritualitatea creştină ortodoxă. Firea omenească a Mântuitorului Hristos a intrat într-un proces de îndumnezeire treptată de la întrupare până la înviere, când s-a umplut deplin de energiile îndumnezeitoare ale Duhului Sfânt, dar numai după învierea Sa. Îndumnezeirea firii omeneşti, deşi dată în întruparea Sa, este realizată şi progresiv, de-a lungul întregii Sale vieţuiri pământeşti, prin patima, jertfa pe Cruce, înviere şi înălţare.
    Îndumnezeirea firii omeneşti din persoana Mântuitorului este dată chiar în Întrupare, dar se arată şi se afirmă treptat de-a lungul timpului, pe pământ. Dumnezeu coboară în lume şi Se întrupează, rămânând în continuare Dumnezeu adevărat şi făcându-Se om adevărat, întru toate asemenea nouă, afară de păcatul strămoşesc(Fil.2, 6-7) şi omul care rupsese dialogul cu El se ridică spre plenitudinea vieţii dumnezeieşti, devine „dumnezeu”după har, penru că unirea celor două firi: dumnezeiască şi omenească, în ipotasul Logosului, adică a Fiului întrupat, a fost hotărâtă încă din veci în sfatul lui Dumnezeu, căci aceasta a fost scopul ultim pentru care lumea a fost creată din nimic.
    Prin întrupare, Fiul lui Dumnezeu a ridicat în om chipul dumnezeiesc la deplina lui actualitate, adică la deplina lui comunine cu Dumnezeu şi cu semenii umani , căci prin întrupare are loc nu numi o refacere ontologică, ci şi o înoire şi o creştere ontologică a chipului dumnezeiesc aflat în om.

    Altfel, Fiul lui Dumnezeu rămâne cu această calitate şi atunci când se întrupează, iubirea Sa filială faţă de Tatăl umplând umanitatea Sa. Dar prin umanitatea Sa, care astfel este şi a noastră, se umple de iubire filială întreaga fire în mulţimea ipostasurilor sale, iar chipul nostru devine tot mai mult chipul lui Hristos, adică după chipul Cuvântului întrupat, deci „făptură nouă”.(II Cor.5, 17)
    Prin Întrupare Mântuitorul Hristos „se face ontologic firea umană asumată” şi anume o reface, cum spune acelaşi Sfânt Maxim- „în conformitate cu ea însăşi”, căci „devenind om am păstrat liberul arbitru în impasibilitatea păcii cu natura” . Deci, Fiul lui Dumnezeu întrupându-Se a luat firea omului, cu cele trei facultăţi ale sufletului: minte(raţiune), simţire şi voie liberă. Dar în Hristos, există atât o voinţă şi o lucrare divină cât şi o voinţă şi lucrare omenească care supun voinţei divine . Libertatea cu care este înzestrată firea omenească, deci şi voinţa, este una din caracteristicile esenţiale ale chipului dumnezeiesc din fiecare şi se referă la sufletul omului, dar în strânsă legătură cu trupul. În ele se mişcă multe impulsuri, sub influenţa diferitelor împrejurări, dar principal este că socotinţa şi alegerea, să se conformeze raţiunii firii integrale.
    Persoana umană, mişcându-Se în conformitate cu firea din sine şi din alţii, se mişcă în conformitate cu voia lui Dumnezeu, prin puterea iubirii care izvorăşte de la Dumnezeu Cel în Treime.
    De aici, rezultă că Dumnezeu a creat pe oameni înzestraţi cu o voinţă, care este ajutată de iubirea Lui ca să se dezvolte în unitate între ei şi cu El.
    Atunci când însă oamenii au fost mânaţi de unele impulsuri unilaterale din ei, sub atracţia unor aspecte ale lumii, văzute unilateral, au ajuns la socotinţe şi alegeri contrare unităţii dintre ei şi cu Dumnezeu .
    Prin întrupare a avut loc o reînoire ontologică, precum şi una morală, datorită:
    În primul rând, restabilirii şi aprofundării cunoaşterii lui Dumnezeu, prin redescoperirea raţiunilor divine aşezate în lucruri, în făpturi, de către Logos, încă de la început şi prin susţinerea lumii,săvârşită prin înoirea şi îndumnezeirea firii umane din ipostasul Logosului întrupat.
    În al doilea rând are loc o refacere şi o creştere a conţinutului cunoaşterii lui Dumnezeu Cel în Treime şi prin descoperirea directă a lui Dumnezeu în Cuvântul Întrupat: „Şi Cuvântul trup S-a făcut şi S-a sălăşluit între noi şi am văzut slava Lui, slavă ca a Unuia-Născut din Tatăl, plin de har şi de adevăr”(In. 1, 14).
    Mântuitorul Histos este persoana Care cuprinde în Sine totul, de la Dumnezeire până la materia îndumnezeită a cosmosului, prin firea omenească, legată organic cu ea prin Trupul Său. Şi prin primirea Lui în ei, înşişi, oamenii îşi realizează aspiraţia lor de cuprindere a Totului şi de îndumnezeire prin ei a cosmosului.
    Doctor în teologie
    Păştin Antoniu-Cătălin

  5. Recunoașterea internațională

    Dr. în teologie ortodoxă specializare morală-dogmatică: Antoniu-Cătălin Păștin, ucenic al Pr.Prof.Univ.Dr.: Dumitru Radu, care la rândul dânsului, a fost ucenicul marelui dogmatist român: Pr.Prof.Univ.Dr. Acad.: Dumitru Stăniloae.

    O scurtă prezentare a domeniului de activitate:

    Morala ortodoxă, este străbătută de acea preocupare a ei pentru transfigurarea omului după voia lui Dumnezeu. Ea nu este incompatibilă cu spiritul ecumenic, ci îi vine în întâmpinare. Din voința de a sluji unitatea creștină, Biserica Ortodoxă a venit și ea în întâmpinarea inițiativelor Bisericilor Protestante.
    Morala catolică a rămas multă vreme străină spiritului ecumenic. Nici astăzi ea nu este membră, ci observatoare în Consiliul Ecumenic al Bisericilor. Ea își desfășoară propriul ei ecumenism, de a supune Papei toate confesiunile creștine.
    De o oarecare deschidere se poate vorbi și în catolicism, prin prezența lor într-un singur organism: credință și constituție.
    În religia catolică a avut loc un agiornamento legat de documentele Consiliului II Vatican (1962-1965). Teologii catolici pretind că au dezvoltat un spirit ecumenic și într-adevăr în ultimii ani au arătat interes, dar Biserica Romano-Catolică a urmărit cu insistență propriul său ecumenism. Sigur, spiritul ecumenic a pătruns și în diversele confesiuni protestante care au îndulcit mult combativitatea lor față de catolicism și ortodoxie, dar și ele urmăresc să aducă ortodoxia în stadiul de a abdica de la spiritualitatea ei.
    Protestantismul a reusit prin congregații, alianțe și conferințe să atragă la ecumenism multe biserici ortodoxe autocefale.
    Nu putem spune ca învățătura morală-ortodoxă n-a beneficiat de pe urma ecumenismului. În materie de doctrină, Biserica Ortodoxă a înțeles că trebuie să-și facă cunoscută spiritualitatea ei: spiritualitatea ortodoxă. Pe plan ecumenic general se constată o diminuare a asperităților inter-confesionale.
    Bisericile au ajuns să se cunoască, să se respecte și să se apropie. Însă, Biserica Ortodoxă participă la mișcarea ecumenică nu pentru că ar avea ea vreo lipsă în materie de doctrină sau morală, ci pentru a îmbogății spiritualitatea creștină astăzi și a integra organic Biserica în viața lumii. Căci nici o Biserică nu este așa de prezentă în viața poporului ca Biserica Ortodoxă.
    Biserica Romano-Catolică ține să rămână ca un stat care caută să-și reglementeze relațiile cu alte state prin concordanță. Tot atât de adevărat este însă că ecumenismul înțeles greșit a furnizat condiții propice prozelitismului neoprotestant.
    Astfel, Biserica Romano-Catolică în numele ecumenismului, susține uniatismul, ceea ce este contrar spiritului ecumenic. Apoi, dominațiunile protestante desfășoară un prozelitism agresiv, în numele declarației universale a drepturilor omului, nu în numele lui Hristos.
    Este o luptă foarte virulentă din partea sectanților și a greco-catolicilor de rit bizantin și oriental al Bisericii Romano-Catolice, prin care se urmărește spargerea și fărâmițarea Ortodoxiei.

    Papa Francisc a sugerat
    că şi ateii se pot mântui

    Răspunsul teologic, la această afirmație îl găsiti în ziarul
    www. Mesagerul Românesc 31 MAI – 6 IUNIE 2013/NR. 56, pag.4 NIHIL SINE DEO
    Centrul de cercetări teologice, ecumenice și interculturale Sf. Ioan Cassian, din cadrul Univ. ,,Ovidius,, Fac. De Teologie, Constanța.

    Lucrările dr.Antoniu-Cătălin Păștin cotate ISI
    Searches related to Ce lucrari teologice ale dr. antoniu-catalin pastin sunt cotate ISI ?

    Biserica Ortodoxa | QuickiWiki
    1. Trasaturile specifice ale spiritualitatii ortodoxe
    http://www.quickiwiki.com/ro/Biserica_Ortodoxa
    … primatul onorific este de?inut de Patriarhia Ecumenica a Constantinopolului. Dupa numarul de credincio?i, … RO …
    Tismaneanu si Evenimentul Zilei isi bat joc de romani

    2. Întruparea – un început și premisă a mântuirii și îndumnezeirii omului http://www.credinta-adevarata.ro/…
    Libertatea cu care este … insisi, oamenii isi realizeaza aspiratia lor … Pastin Antoniu-Catalin . Sursa: http://www.crestinortodox.ro/biserica-lume/ntruparea
    cercetare.ulbsibiu.ro/…zadedatecercetareULBS2011…
    indexata Scopus, ISI Thomson Reuters, … jurnal cotat ISI cu factor de impact http://www.ajar.com

    3. Spiritualitatea ortodoxă, componentă a vieții creștine …
    http://www.credinta-adevarata.ro/…ritualitatea-ortodoxa...
    … Dumnezeu Cel in Treime este … Crestinul zilelor noastre isi urmareste scopul … Dr. PASTIN ANTONIU-CATALIN
    Sursa: http://www.crestinortodox.ro/biserica-lume

    Asociatia Jurnalistilor din SUA si Canada la Forumul …
    http://www.curentul.net/…
    4. Rolul si importanta postului in ortodoxie, incununat de Taina Sfintei Euharistii
    http://www.crestinortodox.ro/…rtanta-postului-ortodoxie...
    … credinciosul isi lucreaza mantuirea si se … Indumnezeirea e trecerea omului de la lucrarile create la … Doctor in teologie Pastin Antoniu Catalin.
    5. Mântuirea și îndumnezeirea omului – CrestinOrtodox.ro …www.crestinortodox.ro/…a/mantuirea-indumnezeirea…
    … prin care ea inspira si expira neincetat pe Duhul Sfant care ne face prezent pe Hristos si lucrarile … care Isi prelungeste in … Pastin Antoniu Catalin .
    6. Provocari si ideologii sectare la morala creștină
    anadeveanu.blogspot.com/…-ideologii-sectare-la.html
    … trebuie mentionat ca doua dintre credintele de temelie ale New Age, karma si reincarnarea, sunt … dr antoniu catalin pastin …
    Asociatia Jurnalistilor din SUA si Canada la Forumul …
    http://www.curentul.net/…ciaia-jurnalistilor-din-sua-si...
    7. În memoria Pr.Prof.Univ.Dr.Dumitru Radu | Antoniu Catalin …
    http://www.academia.edu/…oria_Pr.Prof.Univ.Dr.Dumitru_Radu
    By Antoniu Catalin Pastin in Orthodox … Fundamentele teologice ale … Dorin Octavian O.C. Piciorus Cei ce sunt în exerci?iul preo?iei …

    8. Postmodernismul, provocare la morala crestina | Antoniu …
    http://www.academia.edu/…smul_provocare_la_morala_crestina
    By Antoniu Catalin Pastin in … si secularizarea sunt rezultatul unei fatale erori teologice, … evlaviosi sunt victime ale acestor …
    cercetare.ulbsibiu.ro
    9. Monahismul romanesc – CrestinOrtodox.ro – Cea mai mare …
    http://www.crestinortodox.ro/…ahismul-romanesc-135885.html
    … Cel ce va crede si se va … Daca majoritatea cercetatorilor sunt de acord ca geneza ascetismului crestin a … Dr.în teologie Antoniu-Catalin Pastin.
    ROMÂNIA

    Asociatia Jurnalistilor din SUA si Canada la Forumul …
    http://www.curentul.net/…/asociaia-jurnalistilor-din-sua-si-canada-la-forumul-r...
    29 oct. 2011 – In prima zi, la deschiderea lucrarilor au participat si au avut alocutiuni despre … multi reprezentanti. Gheorghe Chindris a prezentat NARPA, cine este si ce isi doreste. ….
    Doctor în teologie, cercetator: Antoniu-Catalin Pastin.
    10. Sfânta Cruce ,,Dătătoare de viață” – o nouă treaptă de ridicarea vieții creștine autentice.
    11. Pogorârea Sfântului Duh – Cincizecimea – Întemeierea Bisericii

    User:Dr.Antoniu-Catalin Pastin – Wikipedia, the free …
    en.wikipedia.org/…/User:Dr.Antoniu-Catalin_P…
    User:Dr.Antoniu-Catalin Pastin …
    12. Bioetica în viziunea Teologiei Ortodoxe … De la Dumnezeu s-a trecut la om, de la teologie s-a trecut la stiinta, si de la valorile …. Îsi concentreaza interesul asupra analizei problemelor de ultima ora si se … de aur se adreseaza persoanei umane si se pune în lucrare, prin întelegerea si …

    Solutionarea conflictului dintre ratiune si credinta
    http://www.ices.ro/symposion/arhiva/symposion_16_2_2010.pdf
    de A ROMÂNA – ?2010 – ?Articole cu continut similar
    Cristian Bocancea, Catalin Bordeianu, Mariana Caluschi, Ana …. care tânarul Principe îsi facea instructiunea cu profesori de la Academiile Domnesti de la Iasi si de la … concluzia ca au mai existat, la aceeasi Biblioteca a Academiei
    Teologice din Moscova, … dintre manuscrise contin lucrari inedite, de interes universal.

    Older posts – Secretele istoriei cu Alexandru Moraru
    https://mazarini.wordpress.com/page/17/
    24 apr. 2014 – Pentru ca îsi iubea oamenii. …. Mântuirea apare ca o lucrare serioasa nu numai prin faptul ca Dumnezeu s-a …. De o chenoza în sensul ce i l-a dat teologia protestanta, ca renuntare a …. Dr.ANTONIU-CATALIN PASTIN
    13. Învierea, Restaurarea omului în Hristos-19.april.2014
    11. Trăsăturile specifice ale spiritualității ortodoxe- 30.april.2013.
    15. Ortodoxă, Romano-Catolică şi Protestantă – Revista Art-emis
    http://www.art-emis.ro/…/2299-morala-spiritualittilor-crestine-ortodoxa-romano-...
    1 iun. 2014 – Dr. Antoniu-Cătălin Păştin … Teologia morală ortodoxă creştină îşi are esenţa în faţa concretă a creştinismului, adică prezenţa Bisericii în viaţa …
    16. În memoria Pr.Prof.Univ.Dr.Dumitru Radu | Antoniu Catalin …
    http://www.academia.edu/…oria_Pr.Prof.Univ.Dr.Dumitru_Radu
    By Antoniu Catalin Pastin in Orthodox … Fundamentele teologice ale … Dorin Octavian O.C. Piciorus Cei ce sunt în exerci?iul preo?iei …

    1. Biserica Ortodoxa | QuickiWiki

    2. http://www.quickiwiki.com/ro/Biserica_Ortodoxa
    … primatul onorific este de?inut de Patriarhia Ecumenica a Constantinopolului. Dupa numarul de credincio?i, … RO …
    Tismaneanu si Evenimentul Zilei isi bat joc de romani

    3. victor-roncea.blogspot.com/…si-evenimentul-zilei…
    de Gabriela Antoniu Jurnalul National . Publicat de … cine este Catalin Chereches si de ce se umfla in pene Crin Antonescu … Cetatenia.ro este dreptul tau!
    Intruparea – un inceput si premisa a mantuirii si …

    4. http://www.credinta-adevarata.ro/…-si-indumnezeirii-omului
    Libertatea cu care este … insisi, oamenii isi realizeaza aspiratia lor … Pastin Antoniu-Catalin . Sursa: http://www.crestinortodox.ro/biserica-lume/ntruparea
    cercetare.ulbsibiu.ro/…zadedatecercetareULBS2011…
    indexata Scopus, ISI Thomson Reuters, … jurnal cotat ISI cu factor de impact http://www.ajar.com … PITIC Antoniu, TARA Andrei

    5. Spiritualitatea ortodoxa, componenta a vietii crestine …
    http://www.credinta-adevarata.ro/…ritualitatea-ortodoxa...
    … Dumnezeu Cel in Treime este … Crestinul zilelor noastre isi urmareste scopul … Dr. PASTIN ANTONIU-CATALIN . Sursa: http://www.crestinortodox.ro/biserica-lume

    6. Ana Deveanu: iulie 2013
    anadeveanu.blogspot.com/2013_07_01_archive.html
    http://www.crestinortodox.ro/rugaciuni/rugaciunea … Daca este cazul, profesorul isi poate impune … Doctor in teologie Pastin Antoniu-Catalin

    7. Asociatia Jurnalistilor din SUA si Canada la Forumul …
    http://www.curentul.net/…ciaia-jurnalistilor-din-sua-si...
    … cine este si ce isi doreste. Lucrarile Forumului s-au desfasurat pe cinci … Antoniu Catalin Pastin says … Antoniu-Catalin Pastin. Antoniu …
    Grupul de cercetare “Dezvoltare si planificare urbana” din cadrul Facultatii de Administratie Publica SNSPA organizeaza conferinta “Orasul inteligent”!

    8. Rolul si importanta postului in ortodoxie, incununat de …
    http://www.crestinortodox.ro/…rtanta-postului-ortodoxie...
    … credinciosul isi lucreaza mantuirea si se … Indumnezeirea e trecerea omului de la lucrarile create la … Doctor in teologie Pastin Antoniu Catalin.

    9. Mantuirea si indumnezeirea omului – CrestinOrtodox.ro …
    http://www.crestinortodox.ro/…a/mantuirea-indumnezeirea...
    … prin care ea inspira si expira neincetat pe Duhul Sfant care ne face prezent pe Hristos si lucrarile … care Isi prelungeste in … Pastin Antoniu Catalin .

    10. antoniu-catalin pastin – România | LinkedIn
    ro.linkedin.com/…/antoniu-catalin-pastin/4b/9a5/b17
    … care îi ajuta pe profesioni?tii precum antoniu-catalin pastin sa … Lucrari dogmatico … Afla?i ce cuno?tin?e ave?i în comun cu antoniu …
    Mantuirea si indumnezeirea omului – CrestinOrtodox.ro …
    http://www.crestinortodox.ro/…a/mantuirea-indumnezeirea...
    Sfintele Taine sunt lucrari sfinte, … Ca lucrari ale Duhului Sfant in Biserica sau ale lui Hristos insusi in Duhul Sfant, … Dr.în teologie Antoniu-Catalin Pastin.

    11.Articole Dr.în teologie Antoniu-Catalin Pastin
    http://www.crestinortodox.ro/…oniu-catalin-pastin/articole
    Articole Dr.în teologie Antoniu-Catalin Pastin. … Trasaturile specifice ale spiritualitatii ortodoxe. … In general dogmele crestine sunt, …
    Spiritualitatea ortodoxa componenta a vie?ii cre?tine …
    http://www.academia.edu/…alitatea_ortodoxa_componenta_a...
    By Antoniu Catalin Pastin … Spiritualitatea si slujirea sunt expresiile concrete ale … Si tot ce se misca dintr-o cauza si exista… 6 7 Pr. Prof. Dr …

    12. Academia.edu | Search | crestin
    http://www.academia.edu/people/search?&q=crestin;
    by Antoniu-Catalin Pastin. … † Dr. Laurentiu Streza, … Dupa ce identifica natura si utilizarile schimbatoare ale metafizicii in gindirea unor filozofi …

    13. Biserica Ortodoxa – Wikipedia
    ro.wikipedia.org/wiki/Cre?tinism_ortodox
    … ele sunt purtatoare ale unei tradi?ii bogate, … ce privesc Luteranismul, … 30 aprilie 2013, Dr. Antoniu-Catalin Pastin, …

    14. Ana Deveanu: Provocari si ideologii sectare la …
    anadeveanu.blogspot.com/…-ideologii-sectare-la.html
    … trebuie mentionat ca doua dintre credintele de temelie ale New Age, karma si reincarnarea, sunt … Pr. Prof. Univ. Dr … antoniu catalin pastin …
    Asociatia Jurnalistilor din SUA si Canada la Forumul …
    http://www.curentul.net/…ciaia-jurnalistilor-din-sua-si...

    15. În memoria Pr.Prof.Univ.Dr.Dumitru Radu | Antoniu Catalin …
    http://www.academia.edu/…oria_Pr.Prof.Univ.Dr.Dumitru_Radu
    By Antoniu Catalin Pastin in Orthodox … Fundamentele teologice ale … Dorin Octavian O.C. Piciorus Cei ce sunt în exerci?iul preo?iei …

    16. Postmodernismul, provocare la morala crestina | Antoniu …
    http://www.academia.edu/…smul_provocare_la_morala_crestina
    By Antoniu Catalin Pastin in … si secularizarea sunt rezultatul unei fatale erori teologice, … evlaviosi sunt victime ale acestor …
    cercetare.ulbsibiu.ro

    17. Monahismul romanesc – CrestinOrtodox.ro – Cea mai mare …
    http://www.crestinortodox.ro/…ahismul-romanesc-135885.html
    … Cel ce va crede si se va … Daca majoritatea cercetatorilor sunt de acord ca geneza ascetismului crestin a … Dr.în teologie Antoniu-Catalin Pastin.
    ROMÂNIA

    18. Asociatia Jurnalistilor din SUA si Canada la Forumul …
    http://www.curentul.net/…/asociaia-jurnalistilor-din-sua-si-canada-la-forumul-r...
    29 oct. 2011 – In prima zi, la deschiderea lucrarilor au participat si au avut alocutiuni despre … multi reprezentanti Gheorghe Chindris a prezentat NARPA, cine este si ce isi doreste. …. Doctor în teologie, cercetator: Antoniu-Catalin Pastin.

    19. User:Dr.Antoniu-Catalin Pastin – Wikipedia, the free …
    en.wikipedia.org/…/User:Dr.Antoniu-Catalin_P…
    Traducerea acestei pagini
    User:Dr.Antoniu-Catalin Pastin … Bioetica în viziunea Teologiei Ortodoxe … De la Dumnezeu s-a trecut la om, de la teologie s-a trecut la stiinta, si de la valorile …. Îsi concentreaza interesul asupra analizei problemelor de ultima ora si se … de aur se adreseaza persoanei umane si se pune în lucrare, prin întelegerea si …

    20. Solutionarea conflictului dintre ratiune si credinta
    http://www.ices.ro/symposion/arhiva/symposion_16_2_2010.pdf
    de A ROMÂNA – ?2010 – ?Articole cu continut similar
    Cristian Bocancea, Catalin Bordeianu, Mariana Caluschi, Ana …. care tânarul Principe îsi facea instructiunea cu profesori de la Academiile Domnesti de la Iasi si de la … concluzia ca au mai existat, la aceeasi Biblioteca a Academiei Teologice din Moscova, … dintre manuscrise contin lucrari inedite, de interes universal.

    21. Older posts – Secretele istoriei cu Alexandru Moraru
    https://mazarini.wordpress.com/page/17/
    24 apr. 2014 – Pentru ca îsi iubea oamenii. …. Mântuirea apare ca o lucrare serioasa nu numai prin faptul ca Dumnezeu s-a …. De o chenoza în sensul ce i l-a dat teologia protestanta, ca renuntare a …. Dr.ANTONIU-CATALIN PASTIN ….. [6] Eugen Stanescu, Gavril Preda, Mircea Cosma, Iulia Stanescu, op.citate, pag.175.

    22. Editura Lumen
    edituralumen.ro/wp…/07/scarlat-cristina-mircea-eliade-once-again.pdf
    Dr. Antonio SANDU …. comode) îsi pot forma, si prin intermediul acestor variante, o viziune coerenta … lucrare vom analiza racordarea textului narativ Domnisoara Christina de ….. cunoasterea negativa si de trairea -în sens strict teologic- a Revelatiei)” 34;35. …… tried to find its roots in the past, in theology or philosophy.

    23. Curierul Vaii Jiului – Muzeul Civilizatiei Dacice si Romane …
    http://www.mcdr.ro/wp-content/uploads/2014/04/cvj-830.pdf
    24 apr. 2014 – meteorologice care nu permit executarea lucrarilor în conditii op- time. Informatii … nevoiti sa se invoiasca sau sa isi ia concediu fara plata sau, mai rau, altii ….. Ec. Mariana Pâncotan Dr. Repede Stefan Dr. Birau Cecilia. 2. TBC …… ru, Adrian Paparuz, Antoniu Catalin Pastin, Mircea Petean, Mugu- ras Maria …

    Ortodoxa, Romano-Catolica si Protestanta – Revista Art-emis
    http://www.art-emis.ro/…/2299-morala-spiritualittilor-crestine-ortodoxa-romano-...
    1 iun. 2014 – Dr. Antoniu-Catalin Pastin … Teologia morala ortodoxa crestina îsi are esenta în fata concreta a crestinismului, adica prezenta Bisericii în viata …

    Searches related to Ce lucrari teologice ale dr. antoniu-catalin pastin sunt cotate ISI ?

  6. Prinos de cinstire şi recunoştinţă,
    la un an de la trecerea la cele sfinte, a
    PĂRINTELUI PROF.UNIV.DR. DUMITRU RADU

    Părintele Profesor Dumitru Radu a murit în seara zilei de
    27 octombrie 2014, la vârsta de 87 de ani
    Deşi, şi acum îmi vine foarte greu să vorbesc la timpul trecut despre Părintele Profesor Universitar Doctor în teologie Dumitru Radu, care mi-a fost duhovnic, mentor, îndrumător de doctorat, prorector al Institului de Teologie ortodoxă Bucureşti, licenţiat în filologie, ucenicul marelui dogmatist român: Pr.Prof.Univ.Dr.Acad. Dumitru Stăniloae.
    ,,Ferice de ucenicii care au descoperit un prieten adevărat în persoana duhvnicului !
    Duhovnicul şi ucenicul sunt cei mai buni prieteni, pe care nimeni şi nimic nu-i poate despărţi în această viaţă, şi nici în lumea de dincolo” (Sava Bogasiu, Duhovnicul-un devotat prieten de suflet, Ed.Alpha MON, Buzău 2013, pag.16).
    Între fiinţele din lumea aceasta, cât şi cele care se află în lumea cealaltă a existenţei veşnice, pe care le avem tot timpul în inima şi în memoria noastră, este duhovnicul nostru, faţă de care avem o iubire spirituală deosebită şi nici o faptă pe care o facem în timpul vieţii noastre pământene, nu o facem fără să gândim la sfaturile duhovnicului nostru.
    Cea mai mare obligaţie morală faţă de părintele nostru duhovnic este să nu-i uităm sfaturile duhovniceşti şi mai mult, să le punem în practică, să avem o viaţă curată, demnă de un ucenic al unei somităţi în spiritualitate, teologie morală creştină care şi-a închinat viaţa slujirii lui Hristos şi a Bisericii Sale.
    Prin personalitatea sa, prin opera sa înoieşte mereu gândirea oamenilor, care nu au făcut parte din generaţia părintelui Stăniloae. Părintele Prof.Univ.Dr.Dumitru Radu parcă nici nu a plecat, rămânând ca un izvor nesecat, pentru cunoaşterea şi îmbogăţirea minţilor şi a sufletelor, pentru toate generaţiile care vor venii în urma dânsului.
    Gândire creatoare, îndrăzneaţă, o persoană a teologiei, a armoniei şi a echilibrului în viaţă şi în familie. Eu am avut şansa să fiu unul dintre ucenicii dânsului începând din primii ani ai Facultăţii de Teologie Ortodoxă, până ce am obţinut titlul de doctor în teologie.
    Părintele profesor a fost ctitor de 4 facultăţi de Teologie. Unul dintre cei mai mari profesori de teologie sistematică din Biserica Ortodoxă Română, neobosit în munca teologică, a fost delegat la diferite întruniri cu caracter ecumenic peste hotare: a şaptea Adunare generală a Conferinţei Bisericilor Europene (Engelberg, 1974), Congresul profesorilor de teologie ortodoxă de la Atena (1976), întruniri ale Comisiei române de dialog cu Biserica Luterană din Germania şi ale Comisiei mixte Internaţionale pentru dialog teologic între Bisericile ortodoxă şi romano-catolică. A publicat lucrări de dogmatică, de istoria culturii şi a Bisericii româneşti.
    A participat la revizuirea textului „Bibliei”, ediția 1979. A făcut parte din comisia de întocmire a lucrării „Învățătura de credință ortodoxă” (1978). Sub coordonarea sa a apărut, în anul 1986, volumul „Îndrumări Misionare”. Dintre lucrările de referință redactate de pr. Dumitru Radu, amintim: „Caracterul ecleziologic al Sfintelor Tainelor și problema intercomuniunii” (București, 1978), „Fundamentele teologice ale fenomenologiei narative” (Constanța, 2005) și „Repede morale pentru omul contemporan” (Craiova, 2007).
    Cei ce sunt în exercițiul preoției veșnice sunt îngerii care continuu slujesc lui Dumnezeu și vor slujii în vecii vecilor, aceasta fiind o preoție făcută de ființe netrupești în veșnicia mai presus de timp. Pe pământ, tot îngerii îi slujesc lui Dumnezeu în mod direct, dar Dumnezeu pentru a-i putea ajuta mai bine pe oameni a trimis pe Fiul Său Unul Născut care a fost cel mai mare Preot al omenirii și care a slujit El Însuși oamenilor.
    El este în același timp și preot și jertfă. S-a jerfit El însuși, dar o dată cu moartea Sa, nu
    I-a încetat preoția și Și-a lăsat pe Sfintele Altare Trupul Său pe care îl jertfim la fiecare Sfântă Liturghie, dar o slujbă ca cea făcută de Iisus nu o va mai face nimeni, deoarece El a fost singurul Dumnezeu care a coborât pe pământ. Să aduci jertfă și să te aduci jertfă, aceasta n-a făcut-o decât numai Dumnezeu. Preoții zilelor noastre sunt numai slujitori a lui Dumnezeu care se jertfește pentru noi în fiecare Liturghie. Cea mai mare minune pe care a făcut-o Iisus este aceasta: a slujit lui Dumnezeu ca Dumnezeu, S-a jertfit lui Dumnezeu ca Dumnezeu, aceasta este minunea minunilor, un Dumnezeu S-a jertfit pentru noi făpturile Lui.
    În toate timpurile și totdeauna a existat un pricipiu sănătos și anume că cei bătrâni trebuie cinstiți mai mult decât toți. În vechime preoții se numeau presbiteri, adică bătrâni, obligând prin aceasta să primească mai multă cinste, era un fel de asociere cu bătrânețea, unde este multă înțelepciune, așa cum preoții au în ei înțelepciunea lui Dumnezeu. În lume cei mai cinstiți sunt în ordine: părinții, conducătorii și regii, învățătorii și făcătorii de bine. Preoția cuprinde toate aceste calități, Sf. Scriptură i-a împodobit pe preoți cu toate numirile acestea.
    Taina preoției a fost instituită de Mântuitorul Hristos, după învierea Sa din morți, atunci când arătându-se Apostolilor le-a zis: ,,Precum M-a trimis pe MineTatăl, și Eu vă trimit pe voi. Aceasta zicând a suflat asupra lor și le-a zis: Luați Duh Sfânt cărora le veți ierta păcatele le vor fi iertate și cărora le veți ține vor fi ținute”(Ioan, 20, 21-23). La rândul lor, Apostolii au hirotonit și așezat episcopi, preoți și diaconi (conf. I Tim., 4, 14; II Tim., 1, 6; Fapte, 6, 6 ș.a.).
    Fără preot nu putem fi nici o clipă a vieții noastre, de el avem nevoie tot timpul. Preotul este cel dintâi care vine la noi cândne naștem după trup, vine să ne nască și după Duh pentru a moștenii prin Botez împărăția cerurilor. Botezul este poarta de intrare în ceruri, precum nașterea trupească este poarta de intrare în lumea aceasta. Prin Sf.Mir, preotul ne întărește în calea de urmat prin Biserică făcându-ne urmași ai lui Iisus Hristos. La patruzeci de zile preotul ne face intrarea în Biserică asemenea cu intrarea lui Iisus Hristos. Dacă cineva cade în păcat, la fel are nevoie de preot, care să-i dezlege păcatele. Această putere nu o au nici îngerii, ci numai preoții. Preotul ne oferă ,,Leacul nemuririi” Sfînta Împărtășanie, adică Trupul real al lui Iisus Hristos. Preotul poartă pe brațele sale Focul sacru al cerului, pe Iisus Hristos, de aceea veșnicia îl așteaptă, precum l-a purtat el pe Iisus Hristos în lume în brațe și el preotul la rândul lui o să fie purtat de slava Dumnezeirii lui Iisus Hristos. Dacă cineva vrea să se căsătorească, pentru a nu trăi ca animalele, este nevoie de preot care să-i dea Taina Sfintei Cununii, pentru că fără această Taină, ca și fără Taina Botezului, nu vei vedea fața lui Iisus Hristos. Bolnav fiind, preotul va fi chemat pentru săvârșirea Tainei Sf. Maslu, care i-a vindecat pe mulți bolnavi, după cum spune Sf. Ap. Iacob, Iacob (5, 14). Preoții sunt aceia cărora li s-a încredințat zămislirea noastră, cea duhovnicească prin Botez.Prin preoți ne îmbrăcăm în Hristos, Galateni (3, 17); prin preoți suntem îngropați împreună cu Fiul lui Dumnezeu, Romani(6, 4); Col.(2, 12); prin preoți ajungem mădularele Fericitului Cap al lui Hristos, Col. (3, 15).
    Prin urmare, e drept ca preoții să fie pentru noi nu numai, mai înfricoșetori decât marii demnitari și decât împărații, dar mai cinstiți și mai iubiți chiar decât părinții. Părinții ne-au născut din sânge și din voința trupului, Ioan, (11, 13); preoții însă, ne sunt pricinuitorii nașterii noastre din Dumnezeu, ai acelei fericite nașteri din nou, ai libertății celei adevărate și ai înfierii după har. Preoția nu trebuie considerată ca un monument al trecutului sau ca simbolul unui ideal ci trebuie să inspire un adânc respect pentru funcția permanentă de perfecționare a spiritualității sociale. Creștinismul este acțiune și preoția reprezintă tocmai forța harică în viața socială, adică lupta pentru transformarea ideilor în energii vitale.
    Preoția fiind sfințenie, viața preotului va fi o succesiune de momente sfinte, până la sfârșit, adică o încordare supremă de depășire de sine în curățenie, de râvnă aprinsă pentru a avea pe Domnul, ca parte de moștenire, după cuvântul Psalmistului(XV, 5).
    Dumnezeu să-l odihnească !
    Dr. în teologie Antoniu-Cătălin Păştin

Leave a Reply to Antoniu-Catalin Pastin Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Copyright © All rights reserved. | Newsphere by AF themes.