Interviu cu doamna Doina CORNEA

– S-a născut la 30 mai 1929 în Braşov

– Este poetă şi disidentă anticomunistă din România

– A fost asistentă universitară

– În 1983 a fost destituită de la Universitatea din Cluj-Napoca şi supusă unor anchete, interogatorii, bătăi, ameninţări

– Practic, apoi a fost arestată la domiciliu până la 21 decembrie 1989

– După 22 decembrie 1989, a fost cooptată în Consiliul Naţional al FSN, organism din care şi-a dat demisia la 23 ianuari 1990

Volume publicate:

– “Libertate?” (Ed. Criterion, Paris, 1990), “Libertate?” (Ed Humanitas, Bucureşti, 1991)

– “Scrisori deschise şi alte texte” (Ed. Dacia, Cluj, 1991)

– Faţa nevăzută a lucrurilor” (Ed. Dacia, Cluj, 1999), “La face cachee des choses” (Ed. Du Felin, Paris, 2000)

– A primit un mare număr de distincţii, titluri şi premii, dintre care cele mai importante sunt: Premiul “Thorolf Rafto” (Norvegia, 1989), Doctor Honoris Causa al Universităţii Libere din Bruxelles (1989), Legiunea de Onoare în grad de Ofiţer (Franta, 2000), Ordinul “Steaua României” în grad de Mare Cruce (2000).

                Doamna Doina Cornea este un opozant marcant al regimului comunist din ţara noastră.

                Pentru mine a fost o mare onoare şi desigur o deosebită plăcere să pot dialoga cu domnia sa.

                Are o voce blândă,mereu optimistă şi sigur că nu face parte din categoria dezamăgiţilor cu toate necazurile de care a avut parte.

                Nu sunt zgârcit şi de aceea doresc să vă împărtăşesc  bucuria trăită din discuţia cu doamna Doina Cornea.

                    ,,Patriot este cel ce îşi respectă şi cinsteste  valorile neamului.”

Adalbert GYURIS:

– Credeţi că în fiecare dintre noi există un luptător sau sunt unii predestinaţi pasivităţii ?

Doina CORNEA:

– Nu există predestinaţi pasivităţii.Există doar voinţa omului de a nu trăi degeaba,de a face ceva pentru colectivitate,de a răspândi nişte idei.

              Dacă stăm pasiv şi ,,dormim” noi ne degradăm. Lucrurile bune se învaţă în familie,în şcoală,sau ar trebui.Din păcate în şcoală se învaţă prea puţin în această direcţie.Poate de aceea societatea românească se află într-o degradare morală şi spirituală,în primul rând datorită învăţământului.

              Învăţământul comunist care nu forma oameni,îi instruia,e adevărat,li se ,,băgau” în cap cunoştiinţe,dar nimica care să îi formeze spiritual ca fiinţe umane ca să trăiască pentru un anumit proiect de viaţă,într-un anumit ideal.

              Să nu ne îngustăm orizontul cunoaşterii ci dimpotrivă să ne lărgim existenţa interioară.Să nu devenim mai mărunţi,mai mici ,mai degradaţi.

              Astfel omul de cultură la noi a fost înlocuit cu activistul. Omul religios înlocuit cu un ideeolog.Religia înlocuită de ideologie. Degradarea e peste tot în lume,însă la noi e accentuată.

              Oamenii în general din toată lumea,doresc în putinţa lor de a progresa,de a înainta spiritual,de a deveni într-adevăr nişte fiinţe care să se situeze pe o treaptă mai înaltă.

– Sunteţi de religie greco-catolică,credeţi că şi biserica ortodoxă a avut vină,în suprimarea acestui cult sau doar regimul comunist ?

– Lumea a fost manipulată, mulţi oameni au fost de ,,slabă calitate”.Mulţi au renunţat la religia lor sub teroare.Când treci la altă religie de bună voie e altceva.

              Securitatea a făcut ca mulţi să-şi calce demnitatea cu propriile lor neputinţe.

             Au fost familii terorizate şi n-au avut tăria să reziste.

             Vina mare este a regimului comunist,a securităţii şi într-un fel al bisericii ortodoxe care a consimţit.

             Patriarhul Nicodin a preferat să moară,n-a vrut ca biserica ortodoxă să fie sub partidul comunist.Au fost şi ortodocşi care s-au comportat foarte demni,au sfârşit ca şi episcopii noştri grco-catolici cu domiciliul forţat, prin mănăstiri şi apoi mureau nu se ştie de ce.Aşa a murit şi ultimul patriah necomunist.

             Din păcate biserica ortodoxă a fost trecută prin filtrul comunismului,supusă partidului.

            Am cunoscut oameni demni şi din rândul ortodocşilor.Unul din ei este Înalt Prea Sfinţitul Nicolae CORNEANU,Mitropolitul Banatului care şi-a recunoscut vina imediat după 1990,spunând că a colaborat cu securitatea.A recunoscut acest fapt nesilit de nimeni.

             Eu îl amintesc de câte ori am prilejul,este un adevărat păstor în mijlocul turmei sale.

            Oamenii de seamă,episcopii noştri sunt de fapt ai ţării,ai tuturor.Ei au dat dovadă de demnitate şi rămân pilde pentru noi.

– L-aţi cunoscut pe părintele Todea,v-a fost îndrumător spiritual, “cardinalul iubit” cum l-a numit Papa Ioan Paul al II-lea care a îngenunchiat în faţa cardinalului.

      Cum l-aţi descrie pe omul Alexandru Todea? (s-a născut la 05 iunie 1912 la Teleac, judeţul Mureş, a murit la 22 mai 2002 în Reghin).

– A fost un OM de neînfrânt,avea o forţă spirituală extraordinară.A stat mulţi ani în închisoare,fizic l-au călcat în picioare însă moral  avea verticalitate.Rămâne în conştiinţa mea ca un model.Oameni ca el ar trebui să fie cinstiţi de tot neamul nostru.

– Între 1982-1989 aţi difuzat 31 de proteste şi texte la radio “Europa Liberă”, azi după atâţia ani,privind peste umar ce spuneţi a meritat?

– Da bineînţeles că a meritat. Niciodată, nici o clipă nu-mi trece prin minte să zic că nu a meritat.

          În primul rând a meritat că au fost câţiva oameni în ţară cărora le-am dat efectiv speranţă.

         Afirm acest lucru că după 1990 au venit la mine şi mi-au spus: “Doamnă va mulţumim, că ne-aţi dat nădejde !”

         Că mojoritatea românilor n-au recepţionat nimic din textele mele, e o altă problemă.

         Dacă pe doi oameni sau unei persoane, prin cele 31 de texte  le-am dat o fărâmă de speranţă, eu zi că a meritat.

        Apoi a meritat şi pentru mine pentru că aceşti ani de luptă m-au format. Eu m-am format în aceşti ani şi în continuare mă formez. În fiecare zi un om are ce învăţa şi forma.

        Dacă o persoană a învăţat din experienţa mea: e bine!

        Chiar dacă nimeni n-ar fii învăţat nimic, eu am învăţat multe.

– Ce ar trebui neapărat să facă un OM într-o zi, în fiecare zi ?

– În general să-şi propună să rămână el însuşi de dimineaţă până seara. Să nu-şi trădeze propriile aspiraţii, însă trebuie să le ai acele aspiraţii. În al doilea rând avem obligaţia ca în fiecare zi să năzuim să devenim fiinţe umane şi să ne ridicăm spiritual.

         Dacă în fiecare zi facem un lucru bun putem să dormim liniştiţi. Făcând un lucru bun facem un serviciu altora şi implicit şi nouă.

– Sunteţi gravată în conştiinţa mea ca o adevărată luptătoare, de aceea vă întreb: ce este un patriot?

– Patriot este cel ce îşi respectă şi cinsteste valorile neamului.

– Arta poate salva frumuseţea unor sentimente care azi riscă să fie măcinate de partea materială ?

– Din păcate da. Arta e imaginea noastră. Sunt curente, mode, mofturi care cu trecerea timpului vor dispare.

          O parte din muzica uşoară are mai multă gălăgie. Nu e sănătoasă pentru noi. Muzica de calitate se bazează pe acorduri, pe reguli armonice.

– V-au ameninţat, v-au jignit şi chiar aţi fost bătută,a venit cineva la dumneavoastră cerându-şi iertare?

– Nu,n-a venit nimeni, nici n-am aşteptat să vină cineva să-şi ceară iertare.

           Dimpotrivă după 1990 m-au făcut micinoasă. Unii au spus că nu m-au bătut. Eu nu am cum să dovedesc, cuma că m-au bătut.

           Am avut certificat medical, în care era scris că am vânătăi, oate leziunile care mi le-au provocat. Însă nu ştiu unde e acest certificat, cred totuşi că mai am o copie.

          Am trimis atunci la radio “Europa Liberă”.

          Din păcate unii oameni uită şi preferă sa “arunce cu pietre”, e mult mai uşor. Asta e !

– Doamnă Cornea eu vă mulţumesc în numele tuturor celor care au încredere în dumneavoastră,în dreptate şi în adevăr.

         Cei care v-au lovit, jignit şi nu au crezut în domnia voastră sunt de mult morţi, pe când dumneavoastră veţi rămâne de-a pururi.

         Vă doresc sănătate şi încă multă putere de muncă.

Adalbert GYURIS