Curentul International

În peţât cu uica Nielu

 Autor: Sorin Olariu

Joia asta care vine cred că să-mplineşce anu
Dă când m-am trezât cu Nielu la Grăgina Gugulanu:
- Şe măi faşi, mă Gimişcuţă? – Şe să fac, mă uica Nielu?
Am aşa o rană-n suflet dă îm vinie să-m fac fielu.

Că niepotu-miu Ghiţucă o scăpat dî la armată
Şî nu poace să să-nsoare, nu-l doreşce nişio fată
Că-i urât ca nima-n lume, crăcănat şî mare-n foale
Şî dân banii dă-i câşcigă nu-i ajiunjie nişi dă ţoale.

- Uice-aişea, zâsă uica, pântru două mii dă lei,
Pă poşitu dă Ghiţucă ţî-l însor cu şine vrei,
Cum ar fi dă par igzămplu fata lu primariu Biţă
Care faşe facultacea ca să iesă doftoriţă.

- Şine? Fata lu primariu? Păi, Firuţa, dă-ţ-o-n boală,
Nişi s-o baţ’ nu bagă-n samă un cipezăr fără şcoală!
Că-i plăceam şî meditaţii, da’ a naibii, derbedeu’
N-o intrat la facultace că l-o-mpegicat liceu’!

- Las că asta nu-i nimica, haida, sări cu adălmaşu
P-ormă merji să-i dai căpara lu na Florea, lăutaşu.
Că-ţ promit ş-o nuntă mare, stai pă paşe, fără frică,
Ş-o să-ţ cânce nana Florea, cot la cot cu Irimică

Ş-uice-aşa, beurăm, frace, câce-o ştampă dă răchie
După care uica Nielu o plecat la primărie:
- Să trăiască domnu Biţă, ăl măi mare dân primari
Ş-ăl măi tare-n banii publişi şî tătic dă fece mari!

Am venit pântru Firuţa, s-o peţăsc cum să cuvine
Fi’ncă şciu că dumetale nu o dai la orişîşine.
- Şe vorbeşci tu dă Firuţa? Nu mă scoace dân sărice
Că Firuţa me-i la şcoală, n-are cum să să mărice!

- Bine… nu ţî’ bun feşioru’? Dă-i cu nuca dă părece!…
Da’-i inşpectăr nou la bancă şî-i peţât dă mulce fece.
- Unge pleşi? I-o zâs primariu, luminîndu-să, şî lasă…
Păi dă zâşi că îi inşpectăr, parc-ai măi venit d-acasă.

Şî bătură iuce palma, iar na Nielu-ntr-o suflare
S-o şî dus cum pleşi dân flovăr păstă drum, la Banca Mare:
- Să trăiască dom derectăr, m-am gângit şî io, băsancă,
Ţ-ar cam trăbui p-aişea un inşpectăr nou la bancă.

- Păi io cre’că, uico Niele, ce-ai gângit cam prost, că zău,
N-am nevoie fincă-i criză şî ne merje tare rău.
- Faşi cum vrei, numa feşioru-i jinirilii lu primari,
Care-ş ţâne-n banca voastră milioane dă dolari

Ş-apăi nu şciu şe ce-ai faşe dacă-ş caută bancă nouă
Şî înşepe să-ş retragă num-un milion sau două.
- Ei, păi zî-i aşa, mă Niele, păi şe naibilor nu spui?
Vez? Aişea-n colţu ăsta o să ste birou lui.

…

Ş-uicea-aşa,-i grijât Ghiţucă, să nu-i fie dă geochi!
Numa io şî-n zî dă astăz mă cam zgârii pă la ochi.
M-am zgârşit şî vorba aia, n-am avut prea multă mince:
Dă-i dăgeam şinşi mii lu Nielu, mi-l făşea şî preşedince!

Popularity: 8% [?]

DE LA RĂSĂRITUL LA APUSUL LUMII, PE UNDA DE CÂNT CU MAESTRUL DAN IORDĂCHESCU

 Autor: Mihaela Dordea

            De la îmbrăţişarea lumii care înseamnă pofta de a poposi, la revenirea acasă, întotdeauna acasă, ceea ce înseamnă că popasurile sunt mereu provizorii, între privirea care se plimbă peste creste de munţi şi valuri de mare şi sufletul care rămâne într-un singur loc, acela în care eşti tu însuţi, al tău şi al celor din care te tragi, între aceste două meridiane se află esenţa divina picurată în unda de cânt pe care i-a dăruit-o Dumnezeu maestrului Dan Iordăchescu.

            Superbă rostuire de viaţă să asculţi chemarea luminilor rampei, şi îndrăgostit de jerba irizată a apelor lor, să te tot înalţi pe treptele unei scări de mătase până acolo, undeva sus, unde viaţa îţi făureşte fascinanta bucurie a evoluţiei spiritului în artă. Şi Doamne cât e de minunată arta cântului!

            Peste şaizeci de ani de carieră… 262 de turnee internaţionale, 61 de ţări în care a ridicat sălile de spectacol în picioare.

            61 de ţări străine, „de la răsăritul lumii la apusul lumii”, cum spune maestrul, în care a fost venerat aducând astfel lauri scenei naţionale şi şcolii lirice româneşti.

            Glasul baritonului Dan Iordăchescu, generos, superb timbrat, mobilitatea mimicii, împreună cu compoziţiile de mare rafinament scenic, pătrunderea în cele mai intime detalii ale caracterului textului dramatic, umorul, subtilitatea cu care maestrul abordează fiecare rol, fiecare piesă lirică, dar şi de factură folclorică,- doine interpretate ca nimeni altul, şi e doar un exemplu, pentru că factura sa interpretativă este nelimitată, abordând şi muzică uşoară şi jazz, dar mai mult decât atât, bucăţica de suflet pe care o pune în fiecare acord, cucereşte publicul de oriunde, din orice sală, fie la  Opera Naţională, fie la Ateneul Român, fie la Scalla di Milano, sau în oricare alt colţ al lumii.

            Nu voi vorbi acum despre cele peste o mie de spectacole de opera, sau cele peste 1600 de concerte de pe scenele celebre din toată lumea: Teatro alla Scala – Milano, Viena Staats Oper, Opera de Paris, Seattle, Hamburg, Munchen, Berlin, Sankt-Petersburg, Los Angeles, San Francisco, New York, Dallas, Bolshoi Teatr – Moscova etc.), cu parteneri din lotul greilor muzicii lirice ca Mario del Monaco, Placido Domingo, Mirella Freni, Renata Scotto, Virginia Zeani, Monserrat Caballe, Luciano Pavarotti, J. MacCracken, Franci Corelli, N. Rossi-Lemeni, G. DiStefano si altii sub bagheta lui Riccardo Muti, Lorin Maazel, Georges Pretre, Zubin Mehta, M. Rostropovitch, Tullio Serafin, Sir Colin Davis şi alţii. Nu voi vorbi despre biografia maestrului, o biografie care începe în urmă cu 80 de ani din care mai bine de 60 pe scenă. Îmi rezerv bucuria de a povesti cu maestrul, despre domnia sa cu suflet şi cânt, aşa cum nu a mai făcut-o niciodată.

            Am să vorbesc însă despre seara de 26 iunie 2010, de la Ateneu. O seară  care mie şi altor zeci de persoane care i-am fost alături maestrului din toată fiinţa, a însemnat mult mai mult decât un eveniment cultural. A fost o seară atât de intimă, atât de caldă, atât de „ de suflet”, încât cuvintele nu o pot cuprinde.

Pe scenă a urcat OMUL  Dan Iordăchescu,  omul care şi-a pus sufletul în palmă şi a făcut risipă de iubire şi lumină interioară, o lumină care a cuprins întreaga sală coborând ca un văl de mătase din glasul şi inima maestrului.

A urcat pe scenă şi a povestit. Cu sinceritate, ironic, nostalgic, vesel, cu o uşoară tristeţe în glas uneori, cu amintirile sale umplând de frumuseţe sufletele noastre.

Şi apoi maestrul a cântat. Fascinant şi la 80 de ani ca întotdeauna. Fascinaţi ne-am adunat în jurul său la final, şi povestea a continuat. Şi promit că împreună cu maestrul vom face o minune din aduceri aminte, de la răsăritul lumii la apusul lumii.

La mulţi, mulţi ani maestre, cu gând de lumină şi de suflet!

Popularity: 8% [?]

Dumnezeu a pus frumuseţe în fiecare loc de pe pământ şi a mai lăsat omului menirea de a înţelege şi a slăvi acest dar de mare preţ. (Gabriela Petcu)

                           Un drum şerpuitor se aşternea în faţa mea printre culorile de verde-arămiu ale unei toamne târzii, nostalgice. Liniştea mirifică a naturii mă întâmpina cu oarecare mândrie a acestor meleaguri bihorene lăsate special pentru sufletele iubitoare de frumos. Tinca – octombrie 2009. Liceul „Nicolae Jiga” din localitate îşi sărbătorea cu mare atenţie patronul spiritual. A fost un prilej de bucurie, de întâlnire şi cunoaştere între oameni cu dragoste pentru educaţie şi cultură. Amintesc cu mare drag pe câţiva dintre cei care au pus suflet la această sărbătoare, localnici şi invitaţi: prof. ing. Viorica Ana Madear, directoarea Liceului Teoretic „Nicolaie Jiga”, Floarea Cioca, profesoară de limba română, părintele profesor de religie Dorel Leuca, Simona Urs, profesor de limba română, poeta Gabriela Genţiana Groza, membră a Uniunii Scriitorilor din România, conf. univ. dr. Dan Popescu de la Universitatea orădeană „Partium”, conf. univ. dr. Constantin Mălinaş (plecat de curând dintre noi…Dumnezeu să-l odihnească!), profesorul Iosif Popa, George Roca, scriitor român, stabilit la Sydney, în Australia, Maiorul (r.), Daniel Ştefănuţiu, poetul orădean Alexandru Sfârlea, poetul-medic dr. Lucian Munteanu, Voicu David, Ana Codrean învăţătoare pensionară, primarul comunei, ing. Teodor Costel şi mulţi alţii.

                          Azi, Tinca revine în pagini scrise cu mare dăruire prin condeiul profesorului de geografie, Radu Turla. Volumul “Oameni şi fapte din zona Tinca” este o dovadă de dragoste pentru aceste meleaguri cu istorie, tradiţie, cultură, cu oameni minunaţi pe care autorul îi consemnează. O altă mândrie a Tincăi, scriitoarea Gabriela Genţiana Groza, întăreşte personalitatea lui Radu Turla, numindu-l “şlefuitorul de diamante”.

                           ŞLEFUITORUL DE DIAMANTE

                          Autor: Gabriela Genţiana Groza

          Locuitorii comunei Tinca din judeţul Bihor aflaţi sub lupa atentă a dascălului de geografie, cu talent de condeier, RADU TURLA, au fost cuprinşi cu obiceiurile, activitatea cotidiană şi realizările de-a lungul anilor în volumul OAMENI ŞI FAPTE DIN ZONA TINCA apărut de curând la editura Imprimeriei de Vest din Oradea. Autorul ne propune spre lectură locuirea într-un univers pe cât de variat pe atât de interesant modelat în eseuri, unele dintre ele publicate anterior în pagina culturală a ziarului ,,Crişana’’.Veritabil educator, aplecat cu pasiune asupra luminării conştiinţelor elevilor care i-au fost încredinţaţi în munca la catedră, beneficiază de calităţile mai rar întâlnite azi, de a fi meticulos şi realist în descrierea semenilor şi a muncii lor prin care aceştia contribuie la prosperitatea şi bunul mers al treburilor comunei .Oamenii locurilor devin astfel în cartea lui personaje deosebit de stimate, fie că e vorba de înaintaşii tincani, fie că se referă la contemporanii săi.

Radu Turla îşi trage seva din satul natal Oşand, fiu al unor onorabili învăţători. Acolo a fost impregnat de frumuseţea naturii, a obiceiurile de altădată, de bogăţia culturii populare, de omenia şi iubirea de Dumnezeu şi de cele sfinte, acolo a deprins pentru tot restul vieţii respectul şi dragostea pentru semeni. Autorul ni se adresează într-un limbaj accesibil, natural, fără ocolişuri, cu acurateţea frazei, propunându-ne câteva teme esenţiale pentru cunoaşterea localităţii şi a locuitorilor săi. Se desprind astfel: istoricul comunei Tinca, realizări şi perspective, cultele religioase şi activitatea lor, şcoala căreia , cum era şi firesc, scriitorul îi afectează un spaţiu mai amplu, primăria şi sfera de lucru a acesteia, transporturile, obiceiurile locale, despre Casa de Copii, despre fiii comunei care s-au ridicat în diferite demnităţi, despre scriitorii şi cântăreţii care s-au inspirat de pe meleaguri tincane şi, ca o temă predilectă, Staţiunea balneoclimaterică Tinca, dedicându-i un studiu aparte.Se apleacă de asemenea cu atenţie asupra vieţii satelor aparţinătoare comunei Tinca, creionând o lume aparte într-un tablou care stârneşte emoţie.

                           Volumul, ce cuprinde şi fotografii sugestive care evocă aniversări ale comunităţii,  prezintă personalităţi locale precum şi locuinţe frumoase şi familiile care le însufleţesc, este ca un document în care autorul surprinde momente şi oameni de pe toate treptele sociale cu frământările şi năzuinţele lor.

                        A consemnat,

Gabriela Petcu

Popularity: 7% [?]

Declaraţie

a Consiliului Director al Forului Democrat al Românilor din Moldova

privind declararea zilei de 28 iunie Zi a ocupaţiei sovietice

FDRM salută decretul Preşedintelui interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, din 24 iunie curent, privind declararea zilei de 28 iunie Zi a ocupaţiei sovietice şi a comemorării victimelor regimului totalitar comunist.

Această zi este una tragică din istoria neamului nostru.

La 28 iunie 1940 România a devenit o victimă a înţelegerilor secrete dintre Germania nazistă şi URSS bolşevică de reîmpărţire a sferelor de influenţă între cele două puteri, ceea ce a dus la declanşarea celui de-al Doilea Război Mondial, cea mai devastatoare conflagraţie din istoria omenirii.

Pactul de neagresiune semnat de Germania şi Uniunea Sovietică la 23 august 1939, în punctul al treilea din Protocolul adiţional secret, viza România: „În privinţa Europei Sud-estice, partea sovietică subliniază interesul pe care-l manifestă pentru Basarabia. Partea germană îşi declară totalul dezinteres politic faţă de aceste teritorii”.

Ulterior, în „Nota ultimativă”, partea sovietică va adăuga şi „Bucovina”, drept „despăgubire” „pentru dominaţia de 22 de ani a României în Basarabia”.

A fost un dictat odios, o ocupaţie realizată cu forţa armelor, fără acceptul populaţiei din aceste teritorii, pusă la cale de cei doi călăi: Hitler şi Stalin.

Se ştie ce-a urmat: deportările a sute de mii de persoane, arestări, execuţii în masă, amputarea teritoriului Basarabiei în sud şi în nord, colectivizarea forţată, deznaţionalizare, comunizare ş.a.m.d.

Toate acestea au fost expuse în Declaraţia de suveranitate a Republicii Moldova din 23 iunie 1990; în Avizul Comisiei Sovietului Suprem al R.S.S. Moldova pentru aprecierea politico-juridică a Tratatului sovieto-german de neagresiune şi a Protocolului adiţional secret din 23 august 1939, precum şi a consecinţelor lor pentru Basarabia şi Bucovina de Nord, aprobat de către Parlamentul Republicii Moldova la 23 iunie 1990; în Declaraţia de independenţă a Republicii Moldova din 27 august 1991.

Preşedintele Parlamentului, Preşedintele interimar al Republicii Moldova, dl Mihai Ghimpu, n-a făcut decât să rezume concluziile actelor menţionate mai sus într-un decret prezidenţial.

Societatea civilă, reprezentată de FDRM, a propus Preşedintelui interimar al republicii, Parlamentului Republicii Moldova de a interzice simbolurile comuniste şi a scoate Partidul Comuniştilor în afara legii, ca partid criminal, comparabil în atrocităţile sale cu partidul naţional-socialist al lui Hitler.

Cu regret, unele dintre partidele care alcătuiesc actuala Alianţă pentru Integrare Europeană lasă impresia că preferă jumătăţile de măsură, invocând diferite pretexte pentru a amâna încă o dată condamnarea unui trecut care a mutilat mai multe generaţii şi ale cărui umbre mai domină viaţa politică din Republica Moldova. Este o crimă faţă de memoria a peste un milion de victime din Basarabia de a nu recunoaşte adevărul despre genocidul organizat de regimul comunist, este un mare abuz de a perpetua minciunile staliniste privind trecutul şi identitatea noastră şi de a menţine în continuare, în necunoaştere şi întuneric, populaţia Republicii Moldova.

A nu susţine Decretul semnat de M. Ghimpu înseamnă a nega însăşi Declaraţia de independenţă, înseamnă a accepta tacit încorporarea din nou, de astă dată benevol, a Republicii Moldova în componenţa Federaţiei Ruse, succesoarea de drept a fostei URSS.

Politicienii care condamnă sau nu sprijină gestul lui M. Ghimpu dau de fapt un semnal clar privind complicitatea lor la refacerea URSS.

Iar dacă unii politicieni, inclusiv din Alianţa pentru Integrare Europeană, insistă asupra menţinerii simbolurilor comuniste, aceştia ar trebui să fie consecvenţi: ele trebuie păstrate în stema Republicii Moldova doar în tandem cu simbolurile fasciste, svastica urmând să fie şi ea prezentă alături de seceră şi ciocan, ca un omagiu adus lui Hitler şi Stalin, pentru că la 28 iunie 1940 aceştia au creat statul Republica Moldova.

Nu vom putea fi liberi, nici nu vom putea fi acceptaţi în familia popoarelor europene atâta vreme cât minciuna va sugera un anume comportament al oamenilor politici şi nu vom spune adevărul despre ororile comise de Uniunea Sovietică şi regimul totalitar pe teritoriul ocupat al actualei Republici Moldova.

E ora adevărului!

Adevărul trebuie spus întreg!

Consiliul Director al Forului Democrat al Românilor din Moldova

Chişinău, 28 iunie 2010

Popularity: 7% [?]

HAMILTON, ONTARIO

Organizează între 12 şi 17 IULIE

SĂPTĂMÎNA “CÂMPULUI ROMÂNESC”

Pentru informaţii detailate vizitaţi website-ul www.campulromanesc.ca iar dacă aveţi comentarii sau întrebari trimeteţi-le la info@campulromanesc.ca
Duminică, 11 Iulie
Tradiționalul picnic al Câmpului Românesc

Luni 12 Iulie, ora 7 PM
-  SANDU SINDILE,critic de artă, Kitchener, “Postimpresionism  în pictura și literatura română”
-  JULIAN TH. ICHIM, Kitchener, ” G20 și suveranitatea României”
-  Prof. PAUL LEU, Washington, ”Rolul lui Emil Bodnăraș în sovietizarea României’
Marți, 13 Iulie, ora 7 PM
-  Pr.Prof.Dr. THEODOR DAMIAN, New York, ”Valori teologico-filosofice în poezia lui Mihail Crama”
-  GRIGORE CULIAN, NEW York, Director ziarul “New York Magazin”, ”Situația politică a României după alegerile prezidențiale”
-  MAGDALENA MANEA, Toronto, Director ziarul “Acasa”, ”Emigranții români din ultimul deceniu”

Mercuri, 14 Iulie, ora 7 PM
-  Pr.Dr.DUMITRU ICHIM, Kitchener, ” De ce Ștefan cel Mare a fost și Sfânt?
-  Cenaclul literar ”Muntele Măslinilor” din Kitchener
-  IACOB CAZACU – ISTRATE, scriitor, Republica Moldova, ”Pericolul accentuării moldovenismului primitiv în afara României”

Joi 15 Iulie,ora 7PM
-  ALEXANDRU RACU, doctorand în științe  politice, University of Ottawa, “Crestinismul si ideologiile politice moderne”                                 
-  Ing. PETRE ALBULESCU,USA, “Mama în poezia românească”
-  RAUL DUTNIC, TorontoDirector ziar “Jurnal Romanesc”, Realizator Tv. “Noi Romani”,  ” Pelerinaj la Locurile Sfinte”

Vineri 16 Iunie, ora 10  dimineața
- SFÂNTA LITURGHIE

Vineri 16 Iunie ora 7 PM
-  MIRCEA PLATON, doctorand la ”Ohio State University”, Ohio, ”Despre normal”
- SEBASTIAN DOREANU, ziarist, Denver, Colorado, ”Nae Ionescu în țară și în exil”
- DUMITRU POPESCU, Toronto, Director ziarul “Observatorul” “Cenaclul literar Nica Petre la 15 ani”
-  VASILE  LUPASC, scriitor, ”Răstignit între două cruci”

                              Sâmbătă, 17 Iunie
  -  Banchetul de închidere
         – Recital poezie

Popularity: 5% [?]