Imaginea AOSR slutita in mass media
Autor: Vasile Zărnescu
Imaginea A.O.S.R. sluţită în mass media
Motto: „…Nu vă temeţi! Căci nimic nu este acoperit care să nu iasă la iveală
şi nimic ascuns care să nu ajungă cunoscut“!
Matei, 10, 26
Să ne reamintim, rezumativ, evenimentul comentat asiduu în 11-13 martie a.c.: în 11 martie, participanţii la Adunarea generală a A.O.Ş.R. au hotărît cooptarea (citeşte: racolarea) preşedintelui ţării, d-l Traian Băsescu, ca membru de onoare al acestei instituţii, pe motiv că i-a acordat un sediu făţos şi a aprobat Legea nr. 31/2007 privind reorganizarea şi funcţionarea A.O.Ş.R. – modificată ulterior prin Legea nr. 296/2007 şi Legea nr. 241/2009 –, prin care îi acorda acesteia calitatea de „instituţie de utilitate publică“. Adică plătită din „bugetul consolidat al statului“! Deşi, pînă în 2007, A.O.Ş.R. nu făcuse nimic prin care să-şi dovedească utilitatea publică, în afara faptului că împărţise cîteva diplome şi medalii – aşa cum a procedat inclusiv în 11 martie cu şeful statului şi cu ceilalţi premiaţi din acea zi, unii, într-adevăr, realmente merituoşi, ca distinsul Dionysius Fota, autorul remarcabilei cărţi CUM SE RUINEAZĂ O ECONOMIE NAŢIONALĂ. Prin dezindustrializare, importuri pe datorie şi polarizarea societăţii în bogaţi şi săraci! (Editura Universitară, Bucureşti, 2007).
Or, trebuie să recunoaşteţi că distribuirea acestor diplome nu constituie nici o utilitate publică, nici un interes public, în afară de interesul participanţilor la respectivele festivităţi, încheiate, după moda simpozioanelor din Antichitate, printr-un „banchet“ (zis şi „simpozion“, în limba şi filozofia greacă veche). Dar, între „Banchetul“ lui Platon şi „banchetul“ lui Cândea este o diferenţă ca „de la icoană la abţibild“ – cum spunea, caustic, Fănuş Neagu, în urmă cu un sfert de secol.
Toate mass media comentează făcătura A.O.Ş.R.
În aceeaşi zi de 11 martie, ziarul Gândul scrie despre eveniment: «Propunerea i-a aparţinut preşedintelui AOSR Vasile Cândea. Vicepreşedintele Ion Basgan a precizat, pentru Mediafax, că Băsescu a sprijinit instituţia în mai multe domenii, pe vremea când era edil-şef al Capitalei. “Propunerea a fost făcută ca urmare a sprijinului acordat de şeful statului activităţii AOSR, inclusiv în ceea ce priveşte sediul acestei instituţii”, a spus, pentru Newsin, deputatul PD-L Valeriu Tabără, şi el membru AOSR – secţia Ştiinţe agricole, silvice şi medicină veterinară.“ Şi, mai jos: „Pentru Ion Cristoiu este o onoare să fie coleg cu şeful statului. Mai mult, el recunoaşte că a fost acela care a aruncat pe piaţă informaţia. “Eu am provocat acest „subiect al zilei“, am mirosit că va fi o ştire. Noroc cu el, că altfel nu scria despre şedinţă nici revista Academiei”, a declarat Cristoiu pentru Gândul.“»
Fireşte că, după declanşarea scandalului de presă, au intervenit forumiştii, printre care şi eu, la poziţia „100 Vasile Zarnescu … Noapte si ceata“, unde, printre altele, scriam: «Denumirea de „Academia Oamenilor de ştiinţă din România (AOSR)“ este o şulfărie, care induce în gîndirea oamenilor obişnuiţi şi neinformaţi ideea că ar fi vorba de o academie. Prin aceasta, membrii ei îşi conferă, automat, prestigiul de rigoare, iar pe această inducţie insinuantă s-au bazat şi şmecherii care au făcut demersurile creării acestei instituţii. Academia Română s-a opus energic înfiinţării acestei organizaţii cu respectiva denumire: atît Academia Română de acum, cît şi aceea din epoca interbelică! Dar, prin manevre şi presiuni absconse – mai ales că AOSR este plină de masoni, cum este şi acel Ion Basgan, dar şi mulţi alţii! – i-a reuşit pasienţa şi i-a ieşit paraua: indemnizaţii şi salarii realmente nesimţite, deoarece – cu cîteva excepţii, demne de toată stima – toţi ceilalţi „taie frunză la cîini“. (…) Pe de altă parte, Ion Cristoiu se umflă în pene pretextînd că el a dat această ştire presei: e-adevărat asta, dar a uitat să precizeze că este vorba de „presa lui“! Pentru documentare, căutaţi pe Google articolele „De cine-i este frica presedintelui AOSR?!” şi „Cine conduce AOSR: o agramata sau un papa-lapte?!“ Primul a apărut în 25 februarie 2010 – pe trei site-uri –, iar al doilea în 11 martie, dimineaţa, înaintea începerii şedinţei. În plus, ele au fost trimise tuturor publicaţiilor centrale, dar nu le-au publicat, nici măcar semnalat la „şi altele“. Mai mult. Ion Cristoiu este înjurat de g-ralul (r.) Vasile Cândea pentru eşecul păţit prin difuzarea ştirii către presă, fiindcă îi este ruşine să recunoască şi efectul articolelor sus-indicate – căci, implicit, le-ar face publicitate şi asta nu-i convine! (…)
În plus, preşedintele Traian Băsescu ştia de articolele de mai sus, din Buletinul de presă pe care i-l transmit, zilnic, Serviciile Secrete! Şi a fost nevoit să refuze, ca să nu se compromită. Evident, tot s-a compromis din cauza prostiei „preşedintelui AOSR, g-ral (r.) Prof. Univ. Dr. Vasile Cândea“, care şi-a închipuit – în trufia lui incomensurabilă! – că articolele menţionate nu vor avea nici un efect!»
A doua zi, 12 martie, la postul de radio Realitatea FM secretarul ştiinţific al A.O.Ş.R., prof. univ. dr. Doru Delion, este mai explicit şi dă detalii, dîndu-şi, totodată, cu stîngu-n dreptu’: «Referitor la declaraţia fostului preşedinte Ion Iliescu, care critică alegerea lui Traian Băsescu, considerând că în acelaşi mod au fost primiţi, în Academie, Nicolae şi Elena Ceauşescu, secretarul ştiinţific al Academiei Oamenilor de Ştiinţă i-a reamintit fostului preşedinte că „şi dânsul e membru, dar dinainte“. „Are mulţi ani vechime în Academie. L-am moştenit. Contribuţia domniei sale nu este aşa de vizibilă, n-a trecut în ultima vreme pe la noi“, a completat Doru Delion». Dar acesta a uitat să completeze: dacă “n-a trecut în ultima vreme pe la noi”, atunci de ce d-l Ion Iliescu mai primeşte, conform legii, indemnizaţia de 1.000 lei/lunar?!
Academia Oamenilor de Ştiinţă se contrazice cu Preşedinţia
Secretarul ştiinţific Doru Delion mai recunoaşte – foarte ştiinţific, conform transcriptului audio inclus în ştire de către ziariştii de la Realitatea FM – că d-l Traian Băsescu a acceptat să fie primit în A.O.Ş.R.! Într-adevăr, ştirea din 12 martie, transmisă inclusiv de Hotnewstv relevă ceva în acelaşi sens: „Preşedintele Traian Băsescu este de joi, 11 martie, academician (sic) de onoare al Academiei Oamenilor de ştiinţă din România. Reprezentanţii Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România susţin că meritele preşedintelui ar fi că a asigurat Academiei un sediu pe când era primar şi că, în calitate de şef al statului, a semnat legea prin care AOSR devine instituţie bugetară. Reprezentanţii aceleiaşi instituţii susţin că au primit acceptul Administraţiei Prezidenţiale şi că urmează ca preşedintele să stabilească o dată la care să îşi ridice titlul şi să ţină un discurs (s.n. – V.I.Z; precizez că acest articol, la care face trimitere hyperlink-ul de mai sus, a fost, între timp, şters din baza de date a Hotnewstv, însă a rămas articolul lui Attila Biro pe site-ul Hotnews.ro!).
Dar, tot în 12 martie, Mediafax revine cu ştirea-bombă: „Preşedintele Traian Băsescu anunţă că nu poate accepta titlul de membru de onoare al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România (AOSR), precizând că acordarea unui sediu şi promulgarea unei legi sunt obligaţii de serviciu care nu trebuie răsplătite cu titluri academice“. Ştirea-bombă a răvăşit toate mass media, aşa că este reluată febril şi pe alte site-uri, precum ziaregratis, frontnews etc., întrucît au reprodus comunicatul Administraţiei Prezidenţiale, care scrie şi mai clar: „Cu privire la propunerea Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România ca preşedintele Traian Băsescu să devină membru de onoare, Administraţia Prezidenţială precizează că iniţiativa nu a primit acordul Preşedintelui sau al instituţiei prezidenţiale“ (s.n. – V.I.Z.)! Ne-au băgat în ceaţă: „Noapte şi negură!“ – Nacht und Nebel –, cum suna faimoasa directivă a Gestapo-ului!
Aşadar, s-a instituit contrazicerea flagrantă între spusele reprezentanţilor A.O.Ş.R. şi comunicatul prezidenţial: primii declară în toată presa, în 12 martie, că au avut acceptul preşedintelui Traian Băsescu, iar, în aceeaşi zi, Administraţia Prezidenţială neagă – e-adevărat, după ce, în seara zilei de 11 martie, pe Antena 3, la „Sinteza zilei“ se făcuse marea băşcălie pe tema „academicianului Traian Băsescu“. Oricum, însă, dacă preşedintele ţării era, în 11 martie, în Japonia, reiese că a fost făcut membru de onoare în lipsă – ceea ce ar fi o dovadă de gravă impoliteţe din partea A.O.Ş.R., dacă nu primiseră acordul preşedintelui Traian Băsescu: fiindcă rezultă că au intenţionat să-i forţeze mîna, punîndu-l în faţa faptului împlinit! Dar ce nu face un individ „pentru cîţiva dolari în plus?!“ Siguranţa cu care „reprezentanţii A.O.Ş.R.“ – e-adevărat, neindicaţi, nominal, de presă, cu excepţia fişierului audio de la Realitatea FM – afirmă că au avut aprobarea şefului statului ne creează un puternic sentiment de incertitudine şi de nesiguranţă. Problema, devine, astfel, dubioasă şi este, realmente, periculoasă. De aceea suntem îndreptăţiţi să ne întrebăm cine, totuşi, dezinformează?! Conducerea A.O.Ş.R. sau preşedintele ţării?! La sfîrşitul lunii ianuarie a.c., g-ralul (r.) Vasile Cândea i-a trimis şefului statului, printr-o adresă înregistrată la Administraţia Prezidenţială, invitaţia de a participa, în 11 martie, la festivitatea „ungerii“ lui – sau udării cu whisky – ca membru de onoare al A.O.Ş.R. Îi cerem să facă proba verităţii: să publice pe site-ul A.O.Ş.R. răspunsul primit de la Administraţia Prezidenţială, ca să vedem cine, totuşi, minte!
Desigur, ştirea despre noul „academician“ este comentată caustic de publicişti şi forumişti pe diverse site-uri şi blog-uri, unde sunt înjuraţi copios şi îndreptăţit atît protagoniştii tărăşeniei, preşedintele României, Traian Băsescu, şi „Preşedintele A.O.Ş.R., G-ral (r.) Prof. Univ. Dr. Vasile Cândea“, cît şi alţi membri ai A.O.Ş.R., precum unii parlamentari sau alte persoane publice notorii. Cert, însă, este un singur lucru: nu este vorba de o «manipulare la emisiunea „fratelui“ Gâdea», cum pare să fie convins Ioan T. Morar, ci de o veritabilă acţiune de racolare a preşedintelui Băsescu spre a le susţine efortul sinecuriştilor de la A.O.Ş.R. de a-şi menţine veniturile necuvenite – aşa cum avertizasem public.
Pupăncurismul din A.O.Ş.R.: normă de comportament
Fireşte, de aici a ieşit o întreagă panaramă, exploatată din plin de ziarişti, analişti politici şi internauţi. Daţi pe Google căutare pentru cuvinte ca „AOSR“, „Vasile Candea“, „Basescu academician“, „Basescu AOSR“ etc. şi veţi fi uimiţi cîte „minunăţii“ veţi citi, de vă veţi cruci! Astfel, pe un blog a apărut acest text reuşit şi adecvat, care merită integral redat:
„Academicienii au ramas cu buzele in vant
Posted by RealKafka in Made in Romania on March 12, 2010 | 3 responses
Zi de doliu la AOSR! Candea, Basgan şi Schiopu au rămas cu buzele ţuguiate în vânt, căci bucile le-au fugit de sub nas taman cand se asteptau mai putin. Neconsolat înţeleg că a rămas şi Ion Cristoiu, după ce s-a aşezat la coadă pentru nimic.
Rapiditatea cu care aproape academicianul şi-a tras pantalonii a fost, însă, cel mai firesc gest! De ce să fi acceptat tocmai el – un fost elev mediocru – o asemenea onoare, când mai sunt la rând atâţia oameni de valoare, cu lucrări ştiinţifice publicate? Uite, de exemplu, doamna Elena Udrea este coautor la 5 (!!!) lucrări ştiinţifice pe teme de mare interes (geopolitica şi globalizarea), aşa încât domnii academicieni nu trebuie să dispere! La urma urmei, intenţia e cea care contează.“
Trebuie să recunoaşteţi măcar acest merit al membrilor Prezidiului A.O.Ş.R.: fără acest imbecil demers al lor, un astfel de text lapidar şi expresiv – o adevărată bijuterie plastică şi literară – nu ar fi avut cum să apară!
Relevăm, ca o simplă coincidenţă, că, în acele zile de virulentă zeflemea anti-Băsescu şi anti-A.O.Ş.R., a apărut, în ziarul Adevărul din 15 martie a.c., fulminantul articol „Lista spionului Militaru în vremea lui Iliescu“. Această listă ar putea fi, într-un fel, „bomboana pe coliva“ preşedintelui A.O.Ş.R., g-ralul (r.) Vasile Cândea. Într-adevăr, în subcapitolul „Avansările făcute sub generalul GRU“, la punctul „2. Cadre avansate în grad la 29 decembrie 1989, (…) De la colonel la general-maior, figurează, la poziţia a doua, şi un anume „Vasile Cândea“. Ar putea fi aceeaşi persoană cu protagonistul scandalului de presă „Băsescu academician“?! Aşa întreabă redacţia Adevărului un cititor, al cărui comentariu îl redăm textual şi în grafia proprie: „Maat16.Mar.10-21:49hs
Catre redactie: ESTE VORBA DESPRE GENERALUL (R.) VASILE CANDEA CARE CONDUCE ACADEMIA OAMENILOR DE STIINTA DIN ROMANIA (A.O.S.R.), INSTITUTIA-CAPUSA CARE A INCERCAT SA-L MITUIASCA PE PRESEDINTELE TRAIAN BASESCU CU UN TITLU DE MEMBRU DE ONOARE? (la pct. 2. Cadre avansate în grad la 29 decembrie 1989/De la colonel la general-maior). Avand in vedere maniera de conducere si persoanele de care s-a inconjurat in prezent, cred ca este vorba de unul si acelasi Vasile Candea!“
Deşi întrebarea este scrisă cu verzale, autorii articolului şi redacţia Adevărului nu au văzut-o şi nu au răspuns internautului, cum era firesc, mai ales că tema „Băsescu-AOSR“ era la ordinea zilei, iar opinia publică are dreptul să cunoască adevărul. Ne asociem şi noi internautului şi solicităm, pe această cale, d-lui Gabriel Oprea, ministrul Apărării, să ne comunice dacă este vorba de „preşedintele A.O.Ş.R., g-ral (r.) prof. univ. dr. Vasile Cândea“ – caz în care am putea să-i adăugăm încă o calitate: „membru al listei spionului Vasile Militaru“; numai că ar fi una reprehensibilă în cel mai înalt grad, care s-ar adăuga la celelalte şapte păcate capitale pe care le-a comis!
Meschinăria şi impostura din A.O.Ş.R.,
sub conducerea g-ralului (r.) Vasile Cândea
Mircea Vasilescu relevă, sub reuşitul titlu Troc ştiinţific şi consacrare şchioapă, că demersul g-ralului (r.) Vasile Cândea este atît o autentică mare meschinărie, cît şi o la fel de mare şi impardonabilă jignire: «Să-i propui cuiva un astfel de schimb meschin (ne dai sediu – te facem membru) e mai degrabă o jignire, e un mod de a spune „ştim că n-ai nici un merit ştiinţific sau academic, de fapt nici n-ai ce căuta printre noi, dar pentru că ai fost băiat de gaşcă şi ne-ai găsit un acoperiş, te primim“». Dar preşedintele A.O.Ş.R. şi ceilalţi membri ai conducerii A.O.Ş.R. nu sunt în stare – ca urmare a trufiei lor – să-şi dea seama de situaţia în care s-au pus din cauza pupăncurismului de care suferă şi care în A.O.Ş.R. este susţinut ca o „valoare“ morală, comportamentală şi gramaticală, aşa cum am dezvăluit în articolul „Cine conduce A.O.Ş.R.: o agramată sau un papă-lapte“, pe care-l puteţi găsi pe Google pe patru site-uri – cum, de altfel, puteţi găsi şi episodul introductiv, „De cine-i este frică preşedintelui AOSR?!“, pe aceleaşi site-uri indicate prin hyperlink-urile de mai sus.
După puţin timp, în 14 martie, ziaristul Ioan T. Morar vrea să le dea peste nas ziariştilor care s-au grăbit să „lucreze după ureche“ şi care, din cauza asta, au comis marea confuzie între a fi „membru de onoare al A.O.Ş.R.“ şi a fi academician în Academia Română. Apoi, în 17 martie, Academia Cațavencu – pentru că nu putea să nu intre şi ea să lupte în arenă, fiind vorba de altă academie, A.O.Ş.R., concurentă, dar total lipsită de simţul umorului! –, face o descoperire foarte importantă, dar, din păcate, ignorată, pînă acum, de celelalte mass media, motiv pentru care redăm articolul integral:
«Impostură cu Săraru bugetaru’ şi nişte plăvani
Acest articol a apărut și în Academia Caţavencu din 17 Mar 2010 | Un comentariu | 1327 vizualizări
Dinu Săraru ar fi putut să-şi spună academician din momentul în care a terminat, la FF, ziaristica la Academia “Ştefan Gheorghiu”. Dar nu s-a mulţumit cu atît, aşa că a trebuit să-şi înfiinţeze o academie în care să intre cu acte în regulă şi cu indemnizaţie babană. Aşa a luat fiinţă Academia Oamenilor de Ştiinţă din România, fostă asociaţie de tip ong. Dar nea Dinu a tras sfori şi a forţat o lege, 31/2007, prin care AOSR devenea bugetară, cu următoarele indemnizaţii: “Membrii prezidiului şi cei ai consiliului onorific vor primi o indemnizaţie de 4.000 lei/lună, membrii titulari (aleşi pe viaţă) vor primi o indemnizaţie de 2.500 lei/lună, membrii corespondenţi (aleşi pe viaţă) vor primi 1.500 lei/lună, iar membrii de onoare, indiferent de cetăţenie, 1.000 lei/lună”.
Traian Băsescu a respins, în 2009, această lege, dar ea i-a fost retrimisă şi, cum Constituţia nu-i permitea al doilea refuz, a fost obligat să o promulge. Această făcătură este un loc de smuls bani pe bază de coterie şi masonerie plus un pic de pesederie, iar titulatura şi chiar sigla sînt menite să deruteze, să pară că e vorba de ceva legat de adevărata Academie Română.
De altfel, există cîţiva miei blînzi, cum ar fi Răzvan Theodorescu, care sug şi de la Academia Română, şi de la struţocămila AOSR. Vă întrebaţi ce calitate îl califică pe Săraru (membru în consiliul onorific) pentru o “academie de ştiinţe?” Păi, o spune el singur în fişa de pe site: Dinu Săraru este membru al secţiei istorie-arheologie în calitate de sociolog. Vreţi cărţi, articole, comunicări ale sociologului Săraru? Sînteţi nişte ţărani!» (sic).
În fuga condeiului, autorul articolului a uitat să mai enumere o altă prevedere importantă şi la fel de hrăpăreaţă: indemnizaţia se transmite urmaşilor în cazul decesului titularului! Oricum, este regretabil că autorul „l-a luat în colimator“ tocmai pe Dinu Săraru, care, totuşi, are cîteva cărţi valoroase şi o activitate meritorie dedicată situaţiei năpăstuite a ţăranului român. Deoarece există alţi indivizi asupra cărora Academia Cațavencu este pe deplin îndreptăţită să-şi verse vitriolul, cum ar fi, de ex., masonul Ion Basgan – mai ales că se referă, expres, la „coterie şi masonerie“. Se teme, cumva, de vicepreşedintele A.O.Ş.R. „Prof. Dr. Ing. Ion Basgan“, din cauza CV-ului său de pe execrabilul site al A.O.Ş.R?!
Dacă veţi analiza componenţa parlamentară şi partinică a membrilor A.O.Ş.R. (circa 240 de indivizi), atunci veţi fi siliţi să conchideţi că nu doar „nea Dinu a tras sfori“ ca să forţeze promulgarea Legii 31/2007, ci mult mai mulţi, care formează un veritabil grup de presiune, unii făcînd parte chiar din cercul apropiaţilor preşedintelui ţării! De aceea, se iţeşte, implacabil, întrebarea de mai jos.
A fost silit Traian Băsescu să promulge Legea 31/2007?!
Trebuie să facem hermeneutica propoziţiei subliniate chiar de autorul anonim al articolului anterior reprodus: „Traian Băsescu a respins, în 2009, această lege, dar ea i-a fost retrimisă şi, cum Constituţia nu-i permitea al doilea refuz, a fost obligat să o promulge“! Asta înseamnă că răspunsul prezidenţial cum că a acordat sediu şi a promulgat Legea 31/2007 „ca obligaţii de serviciu“ este doar unul de conjunctură – dat abia a doua zi! –, căci fusese obligat să iasă din clinciul în care-l băgase vitriolata băşcălie făcută de Antena 3, şi nu constituie răspunsul real. Căci, în fond, nu a fost vorba de „obligaşiile de serviciu“ ale d-lui Traian Băsescu – în calităţile sale de ex-primar al Capitalei şi de preşedinte al ţării –, ci de conformarea la presiunile făcute asupra sa de către cei interesaţi să obţină respectivele avantaje economice şi „morale“, deşi, în esenţă, sunt absolut imorale: sediu luxos şi subvenţie masivă de la bugetul statului: adică sinecuri grase, pentru tăiat frunză la cîini!
Iată cum se lamentează, laconic, o forumistă în articolul Unde se mai duc banii nostri….: „Membrii AOSR sunt cei ce au vrut să-i dea preşedintelui titlul de membru de onoare, (iar) …preşedintele AOSR şi vicepreşedintele primesc lunar indemnizaţii echivalente salariului miniştrilor şi secretarilor de stat? Chiar şi ceilalţi membri primesc lunar 2000 de lei, la care se mai adaugă şi sporuri.“
Într-adevăr, bani mulţi, care se duc pe „apa sîmbetei“ – de fapt, pe apa Dâmboviței, fiindcă sediul A.O.Ş.R., făcut cadou de ex-primarul general Traian Băsescu, este pe Splaiul Independenţei, lîngă Podul Izvor! Ca atare, în mod logic şi just, „Edu Cer solicită eliminarea finanţării de la buget pentru membrii diverselor Academii din România“, declarînd franc şi agresiv: „Fondurile economisite de la bugetul de stat ar trebui să fie folosite pentru sprijinirea tinerilor cercetători cu burse oferite prin concurs public şi nu prin «furt» cu legea, aşa cum se întâmplă în cazul AOSR (Academia Oamenilor de Ştiinţă din România)“. Aşadar, este vorba de „furt cu legea în mînă“ – expresie devenită o emblemă a regimului de pradă postdecembrist!
Desigur, în comparaţie cu jefuirea Patrimoniului Naţional prin deschiderea graniţelor în 1990, prin abrogarea Legii prin Patrimoniului Naţional în 29 decembrie 1989 şi menţinerea respectivului vid legislativ timp de 12 ani, apoi cu jefuirea prin contracte oneroase şi secrete încheiate de statul român cu aşa-zişii „investitori strategici străini“ prin intermediul funcţionarilor corupţi, sau jefuirea prin criminala politică numită academic restitutio in integrum, bugetul acordat A.O.Ş.R. – chiar dacă se apropie de cîteva milioane de euro anual – ar putea părea o găinărie. Totuşi, atunci cum rămîne cu morala de care face caz Statutul A.O.Ş.R. şi de care, fireşte, se prevalează, cu emfază, membrii A.O.Ş.R.?! Evident, nu e moralitate, ci pungăşie.
Dar această sluţire a imaginii A.O.Ş.R. în mass media este îndreptăţită, deoarece respectiva imagine este slută de la origine, se bazează pe un fals, pe impostură. Prezidiul A.O.Ş.R. se străduieşte să-şi făţuiască moaca glazurînd-o, academic, în texte latineşti, aşa cum a făcut pe diploma acordată preşedintelui Traian Băsescu, după cum o vedeţi în imaginea alăturată – e-adevărat, reuşită grafic şi plastic. Dar numai diploma, deoarece imaginea reală este reflectată în acest sept-et de concepte academice: trufia, meschinăria, impostura, avariţia, parvenitismul, „iubirea de arginţi“ şi traficul de influenţă! Am scris „sept-et“ pentru a releva pericolul septic pentru morala şi interesul public constituit de imaginea făţuită pervers de conducerea A.O.Ş.R.! În mod necesar, acestei imagini slute îi aparţine şi proprietatea tranzitivităţii: adică sluţirea se transmite şi celor care au contingenţă cu A.O.Ş.R.! Ca atare, Traian Băsescu trebuie să se distanţele cît mai mult şi cît mai repede de A.O.Ş.R. şi de membrii săi, ca să nu-i fie sluţită, maculată imaginea prezidenţială – aşa cum a procedat Antena 3, în mare parte în mod îndreptăţit, din păcate, tocmai din cauza manevrelor oculte ale A.O.Ş.R.! Evident, îndemnul este valabil şi pentru cei cîţiva membri valoroşi ai A.O.Ş.R., care riscă să se compromită tot mai grav cu asemenea conducători.
De altfel, dacă n-aţi citit deja, puteţi verifica acum că îi prevenisem, încă din 25 februarie a.c., atît pe Traian Băsescu, cît şi pe g-ralul (r.) Vasile Cândea: «Se pare că, totuşi, cu ultimele sale resurse energetice de „semănător“ al ştiinţei, şi-a dat seama de clinciul în care l-au băgat „consilierii“ săi netrebnici şi vrea să apeleze la un fel de captatio benevolentiae, văzută ca viitoare proptea sau, mai degrabă, ca harponul cu care să-l agaţe pe d-l Traian Băsescu: vrea să-l declare „membru de onoare“ al A.O.Ş.R., ca să se asigure că-i va mai da fonduri de la „bugetul consolidat al statului“ – buget care este „pe ducă“ şi, de aceea, îi „pregăteşte de ducă“ pe pensionari, ca să supravieţuiască sinecuriştii! (…) Să vedem dacă preşedintele ţării îşi va încălca promisiunile politicii sale de înlăturare a privilegiilor, a risipei şi a salariilor nesimţite, dacă se va lăsa agăţat de ancora aruncată fariseic de „Prezidiul A.O.Ş.R.“ şi se va lăsa cumpărat, „în viu“, cu o sinecură de o mie lei/lunar, o medalie de aur (suflat) şi o diplomă de carton, diplomă cu care îşi va „repera“ caracterul, acoperindu-şi lipsa clamată public de Ion Basgan – deşi ăstuia i se potriveşte, întrutotul, proverbul „Vede paiul din ochiul altuia, dar nu bîrna din ochiul său!“».
Concedem, aşadar, că 11 martie 2010 este pentru A.O.Ş.R. echivalentul lui 11 septembrie 2001 pentru S.U.A. şi din chiar acelaşi motiv: şi-au făcut-o singure!
Dar, dacă şeful statului a respins prima dată promulgarea Legii 31/2007, înseamnă că a avut puternice argumente pentru a susţine respectiva respingere. Or, acele obiecţii contra legii nu mai puteau deveni, subit, dimpotrivă, sarcini de serviciu! Ca atare, d-l Traian Băsescu trebuie să dezvăluie opiniei publice atît obiecţiile făcute la respingerea iniţială, cît şi persoanele care au făcut presiuni asupra lui cînd i s-a impus, în final, promulgarea Legii 31/2007 şi a celorlalte două, conexe, prin care s-au mărit privilegiile membrilor A.O.Ş.R.! Asta, dacă vrea să-şi mențină credibilitatea revigorată inclusiv prin mediatizatul „caz Cătălin Voicu“ şi să reziste pînă la sfîrşitul mandatului.
28 martie 2010, Intrarea Domnului în Ierusalim (Floriile)
Popularity: 4% [?]
